Carta drepturilor fundamentale

Astăzi, 8 august 2016, ApTI împreună cu alte 3 asociații nonguvernamentale au trimis o scrisoare publică reprezentanților naționali și europeni pentru a semnala încălcări grave ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special Articolele 7 și 8 privind dreptul la viață privată și la protecția dat

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.24

Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene a emis, în 12 decembrie, un punct de vedere asupra directivei europene care solicită furnizorilor europeni de telecomunicații să stocheze date privind toate comunicațiile electronice, pentru perioade cuprinse între șase luni și doi ani. Cazul a fost adus în fața Curții de către organizațiile Digital Rights Ireland și AKVorrat.at, în strânsă colaborare cu organizațiile austriece IfNf și VIBE.

Potrivit Avocatului General, Directiva este „în întregime încompatibilă cu articolul 52(1) al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”. Măsura reținerii datelor privind comunicațiile electronice nu este necesară și nu „răspunde efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de către Uniune”. În plus, articolul 6 al Directivei încalcă prevederile articolelor 7 și 51(1) ale Cartei.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

Parlamentul European şi-a exprimat săptămâna trecută votul final asupra Propunerii de directivă privind exploatarea sexuală a copiilor. Parlamentarii au votat pentru un text de compromis prin care a fost respinsă propunerea Comisiei Europene referitoare la impunerea obligativităţii măsurilor de blocare a site-urilor web la nivelul UE. Textul final creează bariere  semnificative  pentru statele membre care au introdus deja sisteme de blocare ce nu au la bază prevederi legale (este cazul Danemarcei, Marii Britanii şi Suediei, ţara de origine a Comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström).

Conform Tratatului de la Lisabona, orice măsură reglementată prin legislaţie europeană trebuie să se supună prevederilor Cartei drepturilor fundamentale. Astfel, din acest moment, blocarea trebuie să respecte nu doar limitările impuse prin Directivă (blocarea trebuie să aibă la bază proceduri transparente, trebuie să ofere garanţii adecvate, trebuie să fie necesară şi proporţională şi trebuie să permită căi de atac judiciare), ci şi restricţiile prevăzute la art.52 al Cartei drepturilor fundamentale. Potrivit acestui articol, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară şi să “răspundă efectiv obiectivelor de interes general”. În Suedia, blocarea nu este prevăzută prin lege, astfel că va fi necesară o modificare a procedurilor existente în scopul alinierii lor la prevederile Directivei. În momentul de faţă, sistemul implementat în Suedia este un studiu de caz pentru lipsa de stricteţe care derivă din blocare: lista cu site-uri web supuse blocării este actualizată doar la fiecare două săptămâni, deşi multe studii recente arată că site-urile rămân online numai 12 zile.