Un gTLD reprezintă un domeniu generic de nivel superior (generic top level domain) și este o extensie Internet de tipul .com, .net sau .org.  În momentul de faţă există 22 de gTLD-uri, dar, în curând, numărul lor poate fi de ordinul sutelor. Asta pentru că ICANN va demara, în ianuarie 2012, o primă etapă a Programului pentru noi domenii gTLD, permiţând oricărei entităţi interesate (organizaţie, companie, comunitate, instituţie publică) să depună aplicaţii pentru înregistrarea de gTLD-uri. Aceste noi gTLD-uri vor putea reprezenta, practic, orice cuvânt (cu excepţia numelor de ţări și teritorii recunoscute la nivel ONU): nume de orașe (.newyork), companii (.nike), comunităţi (.maori), etc.

Perioada de depunere a aplicaţiilor va fi deschisă între 12 ianuarie şi 12 aprilie 2012. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un potenţial aplicant, etapele aferente procesului de evaluare a aplicaţiilor, condiţiile în care pot fi depuse obiecţii faţă de anumite aplicaţii sunt descrise în Ghidul Aplicantului, document elaborat și agreat la nivelul comunităţilor ICANN și adoptat de către Consiliul Director al organizaţiei în iunie 2011.

Ca parte a campaniei de promovare a Programului pentru noi gTLD-uri, ICANN a publicat o broșură care oferă informaţii de bază despre acest program și despre procedurile de depunere și evaluare a aplicaţiilor. Broșura a fost tradusă în limba română de către ApTI, scopul acestei iniţiative fiind acela de a contribui la informarea publicului din România în legătură cu noul program ICANN.

Mai multe detalii despre noile gTLD-uri: http://icann.org/newgtlds

Informații generale despre ICANN: http://www.apti.ro/Despre-ICANN

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

În Septembrie 2011, European Digital Rights şi alte 37 de ONG-uri (printre care şi ApTI) au transmis Comisiei Europene o scrisoare detaliată cu privire la stadiul actual al procesului de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor – studiul de impact. Scopul scrisorii a fost acela de a oferi informaţii care să poată fi folosite de către Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare. În răspunsul său, Comisia admite faptul că Directiva are o serie de probleme. Fără a oferi detalii, Comisarul Malmström a răspuns că perioadele maxime de reţinere a datelor trebuie reduse şi a precizat că textul Directivei trebuie îmbunătăţit pentru a i se da mai multă claritate. Comisarul a fost de acord cu faptul că este necesară o evaluare a modului în care este respectată metodologia detaliată în “lista de verificare a drepturilor fundamentale”  şi a admis că rambursarea costurilor suportate de către furnizori reprezintă o modalitate de minimalizare a accesului la datele de trafic reţinute.

Comisarul promite îmbunătăţiri ale textului Directivei, care să rezolve două probleme: durata maximă a perioadei de reţinere a datelor şi lipsa de claritate (şi, implicit, de predicitibilitate) a Directivei. Totuşi, admiterea existenţei acestor două probleme implică şi o acceptare a faptului că există îndoieli cu privire la conformitatea actualei Directivei cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

Neutralitatea Internetului se află în centrul dezbaterilor în aproape toate instituţiile europene. Comisia Europeană analizează această chestiune de mai bine de un an şi se îndepărtează tot mai mult de poziţia sa iniţială referitoare la susţinerea neutralităţii Internetului în Europa. Contrazicând propriile declaraţii din ianuarie 2010, vice-preşedintele Neelie Kroes susţine acum o abordare “wait and see” (aşteptăm şi vedem) şi subliniază importanţa transparenţei şi posibilităţii de a schimba operatorii. În cadrul unui discurs rostit cu ocazia EUHackaton, în 9 noiembrie 2011, Kroes a declarat că a auzit “afirmaţii despre anumiţi furnizori de Internet care degradează calitatea serviciilor”. La începutul acestui an, Comisarul a solicitat BEREC (organismului european al autorităţilor naţionale de reglementare din sectorul comunicaţiilor electronice) să verifice aceste afirmaţii.

Neutralitatea Internetului a fost discutată recent şi la nivelul Parlamentului European. Comisia pentru industrii a adoptat o rezoluţie prin care solicită BEREC să publice rapid rezultatele investigaţiilor efectuate. Rezoluţia subliniază faptul că neutralitatea Internetului este crucială pentru libertăţile fundamentale, inovare şi competiţie. Într-adevăr, există un număr tot mai mare de ameninţări la adresa neutralităţii Internetului, cum ar fi blocarea aplicaţiilor şi degradarea serviciilor. Astfel de acţiuni au fost uneori anunţate în mod transparent de către operatori şi semnalate de către utilizatori finali şi furnizori de conţinut, în timp ce în alte cazuri serviciile oferite consumatorilor au fost pur şi simplu restricţionate, fără vreo notificare sau explicaţie. Operatorii au suficiente stimulente pentru a exercita un control şi mai extins asupra traficului Internet şi sunt sub o presiune tot mai mare din partea unor grupuri de interese care doresc implementarea de măsuri contrare rolului pe care operatorii îl au, acela de simpli furnizori de reţea.

Dosar legislativ - Iniţiative legislative româneşti

• Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor
  • 2 noiembrie 2011: Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului este prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor (nr. BP816/2011);
  • 7 noiembrie 2011: propunerea legislativă este înregistrată la Senat (primă Cameră sesizată), pentru dezbatere (B590/2011) în procedură de urgenţă.
• Proiect de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice
  • 1 noiembrie 2011: Observaţii ApTI cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004, transmise MCSI;
  • 2 noiembrie 2011: Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale organizează o dezbatere publică pe marginea proiectului de ordonanţă de urgenţă.
• Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare
  • 19 octombrie 2011: legea este trimisă la Preşedintele României pentru promulgare;
  • 10 noiembrie 2011: Legea nr.194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare este publicată în Monitorul Oficial al României (M.Of. nr.796 din 10 noiembrie 2011).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

Parlamentul European şi-a exprimat săptămâna trecută votul final asupra Propunerii de directivă privind exploatarea sexuală a copiilor. Parlamentarii au votat pentru un text de compromis prin care a fost respinsă propunerea Comisiei Europene referitoare la impunerea obligativităţii măsurilor de blocare a site-urilor web la nivelul UE. Textul final creează bariere  semnificative  pentru statele membre care au introdus deja sisteme de blocare ce nu au la bază prevederi legale (este cazul Danemarcei, Marii Britanii şi Suediei, ţara de origine a Comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström).

Conform Tratatului de la Lisabona, orice măsură reglementată prin legislaţie europeană trebuie să se supună prevederilor Cartei drepturilor fundamentale. Astfel, din acest moment, blocarea trebuie să respecte nu doar limitările impuse prin Directivă (blocarea trebuie să aibă la bază proceduri transparente, trebuie să ofere garanţii adecvate, trebuie să fie necesară şi proporţională şi trebuie să permită căi de atac judiciare), ci şi restricţiile prevăzute la art.52 al Cartei drepturilor fundamentale. Potrivit acestui articol, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară şi să “răspundă efectiv obiectivelor de interes general”. În Suedia, blocarea nu este prevăzută prin lege, astfel că va fi necesară o modificare a procedurilor existente în scopul alinierii lor la prevederile Directivei. În momentul de faţă, sistemul implementat în Suedia este un studiu de caz pentru lipsa de stricteţe care derivă din blocare: lista cu site-uri web supuse blocării este actualizată doar la fiecare două săptămâni, deşi multe studii recente arată că site-urile rămân online numai 12 zile.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

În data de 20 octombrie 2011, Comisia pentru industrii (ITRE) a Parlamentului European a adoptat în unanimitate propunerea de rezoluţie referitoare la Internetul deschis şi neutralitatea reţelei (a se vedea textul iniţial al propunerii de rezoluţie în limba română şi engleză). Toate amendamentele de compromis, precum şi amendamentele 7,8, 45, 46, 47, 56 şi 57 au fost adoptate.

Acest rezultat, mult mai bun decât cel preconizat, subliniază importanţa crucială a principiului neutralităţii Internetului pentru inovare, competiţie şi libertate de exprimare, precum  şi valoarea pentru societate a unui Internet deschis.

În documentul său de poziţie asupra propunerii de rezoluţie, EDRi a atras atenţia asupra utilizării periculoase a sintagmelor “conţinut legal” sau “promovarea drepturilor de proprietate intelectuală” de către ISP-işti, propuse iniţial de către Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor. EDri subliniază faptul că într-o societate bazată pe supremaţia legii, doar un judecător poate decide ce este legal şi ce nu – astfel că Parlamentul European nu ar trebui să ceară ca intermediarii Internet să ia decizii cu privire la ceea ce utilizatorii pot sau nu pot accesa online. Referirile la aceste sintagme au fost eliminate în urma negocierilor dintre raportori asupra amendamentelor de compromis. Doar amendamentul 7 (considerentul D a) încă menţionează termenul  “conţinut legal”, dar cu referire la restricţiile privind neutralitatea Internetului impuse în state terţe.

ApTI a transmis astăzi către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale o serie de observaţii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicat de către MCSI pe site-ul său în data de 7 octombrie 2011.

În observaţiile sale, ApTI atrage atenţia asupra faptului ca, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă îşi propune să transpună modificările aduse Directivei 2002/58/CE prin Directiva 2009/136/CE, modul în care se realizează această transpunere prezintă o serie de neajunsuri, fie prin nepreluarea corectă a prevederilor europene, fie prin simpla preluare a traducerii acestora în limba română, fără să se încerce să se dea o formă şi un înţeles care să permită o implementarea nu doar clară şi predictibilă, dar şi eficientă din punct de vedere al scopului urmărit, acela al asigurării protecţiei datelor cu caracter personal şi vieţii private ale utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice.

Comentariile şi propunerile formulate de către ApTI vizează trei subiecte principale:

• mesaje comerciale nesolicitate;
• notificarea pentru încălcarea securităţii datelor cu caracter personal;
• modulele de tip cookie şi accesul la informaţia stocată.