Cinci organizaţii neguvernamentale solicită Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale organizarea unei întâlniri pe marginea proiectulului de Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate  de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii. Proiectul a fost afişat în vederea dezbaterii publice pe pagina de internet a instituţiei la data de 23 iunie 2010. Conform Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, instituţiile publice au obligaţia să organizeze astfel de întâlniri în perioada dezbaterii publice a actelor normative, dacă acestea sunt solicitate expres de organizaţii legal constituite.

20 iunie 2011 va reprezenta, cu siguranţă, o zi memorabilă pentru ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – corporaţia care administrează resursele critice ale Internetului : adrese IP şi sistemul de nume de domenii – DNS) şi pentru întreaga comunitate Internet. După mai mulţi ani de discuţii şi controverse (în special între guverne, reprezentate în cadrul Governmental Advisory Committee - GAC, şi Board-ul ICANN – organismul decizional al ICANN ), Board-ul ICANN a adoptat astăzi, în cadrul celei de-a 41-a întâlniri publice, o rezoluţie care marchează lansarea Programului pentru noi gTLD-uri (generic top level domains).

Pe scurt, lansarea Programului  înseamnă că, pe lângă cele 22 de gTLD-uri existente în prezent (ex: .org, .com, .info), va fi posibilă introducerea în DNS a oricărui alt gTLD care ar putea reprezenta orice cuvânt (un nume de oraş - .berlin, o comunitate - .maori, un brand - .microsoft, etc), sub condiţia respectării, de către respectivul nume şi de către potenţialul registru (entitatea care va solicita înregistrarea unui gTLD şi care poate fi o companie, o organizaţie internaţională, o autoritate publică locală sau regională, o comunitate reprezentată de o organizaţie, etc) a  anumitor reguli stabilite prin Ghidul Utilizatorului (Applicant Guidebook - AG).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

La sfârşitul anului 2010, atunci când problema blocării era încă discutată la nivelul Parlamentului European, Comisia Europeană a decis să investească  alţi 324 059 euro pentru proiectul COSPOL Internet Related Child Abuse (CIRCAMP), ignorând complet orice posibil rezultat al procesului democratic aflat în derulare cu privire la această problemă. Scopul proiectului CIRCAMP este de a “milita” pentru promovarea şi implementarea de măsuri de blocarea pe Internet în Uniunea Europeană, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

CIRCAMP promovează utilizarea blocarii la nivelul domeniilor (spre exemplu, blocarea întregului domeniu yahoo.com, în loc de blocarea yahoo.com/paginapersonală). O astfel de abordare reprezintă un pericol tot mai mare pentru site-urile legale, “nevinovate”, având în vedere tendinţa “infractorilor de a exploata tot mai des servicii de găzduire legitime pentru a publica imagini” , aşa cum se arată într-un raport al Internet Watch Foundation.

Blocarea inevitabilă a materialului legal ca urmare a unei astfel de abordări primitive este promovată pe site-ul web al CIRCAMP ca aspect pozitiv , explicându-se faptul că “dacă un deţinător de nume de domeniu plasează, accidental sau intenţionat, material reprezentând abuzuri asupra copiilor pe domeniul său, iar acesta este blocat de către poliţie, măsura de blocare nu va fi ridicată până când materialul respectiv nu va fi îndepărtat. Considerăm că o astfel de măsură  va motiva furnizorii de conţinut online să depună eforturi pentru a evita prezenţa în sistemele/serviciile pe care le furnizează de materiale reprezentând abuzuri sexual asupra copiilor.”  Deşi o astfel de afirmaţie denotă o susţinere deschisă faţă de măsurile de blocare, Comisia, răspunzând unei întrebări parlamentare, a lăsat să se înţeleagă că nu are cunoştinţă despre activităţile proiectului pe care îl finanţează de ani buni şi a declarat că “proiectul CIRCAMP nu promovează un nivel specific de blocare.”

Comisia Europeană a organizat săptămâna trecută prima întâlnire dintr-o serie de consultări asupra Directivei privind reţinerea datelor. La această întâlnire au participat atât societatea civilă, cât şi reprezentanţi ai industriei şi o firmă de lobby. 

Scopul iniţial al întâlnirii a fost acela de a se purta discuţii asupra detaliilor Directivei. Însă reprezentanţii societăţii civile au fost de părere că o discuţie coerentă asupra Directivei este imposibilă din moment ce statele membre nu au reuşit să ofere Comisiei informaţii credibile care să poată fi folosite în cadrul procesului decizional. Aşa cum se arată în Raportul de evaluare elaborat de către Comisie, nu există suficiente date de la statele membre care să arate că Directiva este “necesară” (aceasta fiind cerinţa minimă pentru ca Directiva să fie legală).

Participanţii la întâlnire au fost de părere că intenţiile Comisiei de a apăra Directiva folosind anecdote despre utilizarea datelor care ar fi fost reţinute chiar şi în absenţa Directivei vor submina întregul proces, inclusiv consultările.Participanţii au solicitat Comisiei să folosească doar acele informaţii de la statele membre care sunt referitoare la datele stocate în baza Directivei. Datele mai vechi ar trebui considerate “necesare” numai în măsura în care întârzierile în accesarea lor ar fi putut fi evitate printr-o mai bună cooperare poliţienească.

În data de 8 iunie, Internet Society (ISOC) organizează Ziua Mondială IPv6 - o iniţiativă menită să atragă atenţia asupra procesului de tranziţie de la IPv4 la IPv6 şi să motiveze industria de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – furnizori de servicii Internet, producători de hardware, dezvoltatori de sisteme de operare şi companii web – să îşi pregătească produsele şi serviciile pentru noul protocol IPv6 şi să asigure o tranziţie eficientă la acest protocol pe măsură ce blocurile de adrese IPv4 se epuizează.

În cadrul acestei iniţiative, o serie de site-uri web din întreaga lumea (unele aparţinând unor companii importante de pe piaţa globală, printre care Google, Facebook, Yahoo) îşi vor face disponibil conţinutul prin IPv6 timp de 24 de ore. Lista completă a participanţilor la Ziua Mondială IPv6 este disponibilă aici.

Evenimentul este susţinut şi de către ISOC România.

Mai multe detalii despre noul protocol al IPv6 în documentul ApTI Probleme actuale ale adreselor de Internet – Despre IPv6.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.11

Într-un raport asupra promovării şi protecţiei dreptului la libertate de opinie şi exprimare, Frank la Rue, raportor special al ONU, subliniază faptul că dreptul de a solicita, primi şi transmite informaţii, precum şi dreptul la liberă expresie sunt tot mai mult limitate în comunicaţiile electronice.

Raportul atrage atenţia asupra faptului că politicile internaţionale şi reglementările naţionale referitoare la Internet nu sunt adaptate la schimbările continue existente în spaţiul public în care libertatea de exprimare este exercitată.  Denunţând măsurile care incriminează libertatea de exprimare, raportul pune accentul asupra obligaţiei guvernelor de a proteja aceste drepturi în mediul digital. Printre principalele probleme identificate in raport se numără protecţia inadecvată a datelor cu caracter personal şi “tendinţele statelor de a obliga actorii privaţi să le ofere acces la informaţii referitoare la utilizatori”.  Se menţionează faptul că responsabilitatea statelor de a proteja drepurile utilizatorilor include şi obligaţia de a investiga cazurile de atacuri informatice îndreptate împotriva site-urilor web care sunt folosite de către organizaţii şi indivizi pentru a face cunoscute abuzuri ale guvernelor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.11

Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor a publicat, în 31 mai, un aviz asupra Raportului de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor, transmis de către Comisia Europeană  Consiliului şi Parlamentului European în 18 aprilie.

Autoritatea şi-a exprimat deja de câteva ori îngrijorarea cu privire la necesitatea măsurilor de reţinere a datelor la o scară atât de largă şi la impactul lor asupra drepturilor la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal, solicitând Comisiei Europene să demonstreze necesitatea şi proporţionalitatea acestor măsuri.

În urma analizării raportului Comisiei, Autoritatea a ajuns la concluzia că Directiva privind reţinerea datelor nu îndeplineşte cerinţele necesare protecţiei drepturilor la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal, întrucât nu a fost demonstrată necesitatea măsurilor de reţinere a datelor. Autoritatea consideră că reglementarea măsurilor de reţinere a datelor se poate face într-o manieră care să afecteze mai puţin viaţa privată.