Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.13

Comisia Europeană s-a implicat în discuțiile purtate în cadrul Worldwide Web Consortium (W3C) asupra mecanismului Do Not Track (DNT), transmițând W3C o scrisoareprin care solicită ca organizația să ceaară producătorilor de browsere să ofere utilizatorilor opțiuni DNT atunci când aceștia instalează sau rulează pentru prima dată un browser și să le permit să schimbe setările implicite.

DNT este un mecanism standard care ar urma să semnaleze dacă un utilizator dorește ca firmele de publicitate online și site-urile web să îi monitorizeze activitățile pe care le desfășoară online. “Standardul ar trebui să prevadă faptul că, în momentul instalării sau utilizării pentru prima dată a unui browser, utilizatorul este informat în legătură cu importanța opțiunii DNT și cu setările implicite și i se permite să schimbe aceste setări”, se arată în scrisoarea transmisă de Robert Madelin, șeful Directoratului General pentru Societate Informațională și Media din Comisia Europeană.

În 31 mai 2012, Microsoft a anunțat că Internet Explorer 10 (IE10) va avea setată, implicit, opțiunea DNT. Însă poziția W3C este opusă celei a Microsoft. Într-un proiect al standardului, publicat după anunțul Microsoft, W3C declara că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a-și exprima opțiunile și că un producător de browsere nu poate face acest lucru în locul lor – idee susținută și de către Firefox.

Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, geo-spatial.org, Ceata și ROSEdu au lansat proiectul Bucharest Open Media Challenge (OMC), menit să  încurajaze reutilizarea datelor libere pentru dezvoltarea de aplicații software.

Proiectul, finanțat de fundațiile Knight și Mozzila, este destinat dezvoltatorilor de software, designerilor, jurnaliștilor și activiștilor din Europa de Est care sunt interesați să participe la crearea de  aplicații software libere („free software”) care să contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă media în ceea ce privește agregarea și vizualizarea datelor.  

Propunerile de aplicații pot fi transmise până la data de 4 iulie, urmând ca evenimentul OMC, care va include și o zi Open Hack, să aibă loc la jumătatea lunii septembrie, în București.

Mai multe detalii și formularul de înscriere sunt disponibile la http://thesponge.eu/
 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În urmă cu şase ani, ca rezultat al presiunilor Marii Britanii, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind reţinerea datelor. Scopul urmărit a fost armonizarea pieţei europene unice pentru telecomunicaţii, solicitându-se astfel operatorilor europeni să reţină date care să poată fi folosite pentru “investigarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor grave”, inclusiv a terorismului. Statele membre au fost obligate să producă informaţii statistice despre utilizarea acestor date, un raport de evaluare fiind planificat pentru septembrie 2010.

Niciunul dintre componentele planului nu a fost însă realizat: raportul de evaluare pe care Comisia era obligată să îl prezinte în septembrie 2010 a fost publicat abia în martie 2011. In ciuda faptului că baza legală a Directivei este crearea unei “pieţe unice”, raportul conţine o listă lungă de exemple privind modul în care Directiva a eşuat în a armoniza piaţa unică – ajungând probabil până la punctul în care a creat noi bariere. Raportul arată, de asemenea, că anumite state membre nu au o definiţie a termenului “infracţiune gravă”, ceea ce înseamnă că măsurile de protecţie împotriva utilizării disporporţionate a datelor reţinute nu au o semnificaţie comun agreată. În plus, raportul ilustrează faptul că statele membre, cu mici excepţii, nu au reuşit să îndeplinească obligaţia stabilită prin Directivă: aceea de a furniza date statistice.

În contextul eşecului lamentabil al Directivei, comisarul Cecilia Malmström a luat singura decizie pe care o avea la dispoziţie. A decis să evalueze legislaţia, iar serviciile sale au finalizat de curând un “studiu de impact” în care sunt prezentate opţiunile politice pe care Comisia le are la dispoziţie. Pentru ca o nouă propunere să fie adoptată, ar fi necesară aprobarea majorităţii statelor membre şi a majorităţii membrilor Parlamentului European. Calculele matematice din spatele acestui proces transformă însă alegerea comisarului într-una extrem de dificilă din punct de vedere politic.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În 2011, Uniunea Europeană decidea împotriva introducerii filtrării obligatorii în Europa, ca urmare a unei analize democratice a dovezilor care arătau că o astfel de măsură nu este necesară. În 2012, Uniunea Europeană lucrează la o serie de proiecte care să introducă filtrarea “voluntară” a conţinutului încărcat (“upload”) pe Internet; pentru că această filtrare ar urma să fie introdusă în mod voluntar, nu este nevoie de nicio analiză democratică.

Există cel puţin trei iniţiative care urmăresc acest scop. În primul rând, “Coaliţia CEO” creată de Comisarul Kroes şi în cadrul căreia mari companii au fost invitate să propună măsuri care să facă Internetul “un loc mai sigur pentru copii”. Faptul că Facebook este responsabil pentru setări privind protecţia vieţii private, iar Microsoft pentru chestiuni legate de procedura “notice and takedown” pare să nu ridice semne de întrebare referitoare la faptul că întregul proces este folosit, de fapt, pentru scopuri comerciale.

Experienţa Microsoft în legătură cu procedura “notice and takedown” este departe de a fi exemplară. Cazuri recente arată că Microsoft, folosindu-se de faptul că Google aplică la nivel global legislaţia SUA privind protecţia dreptului de autor, a solicitat în mod repetat Google să elimine linkuri din rezultatele căutărilor, însă aceste linkuri rămân disponibile în propriul motor de căutare al Microsoft. Pe de altă parte, Mincrosoft a dezvoltat un produs denumit “photoDNA”, folosit de către Facebook Marea Britanie ca filtru pentru încărcarea de fişiere, menit să prevină încărcarea de materiale reprezentând abuzuri asupra copiilor. Ce se întâmplă când cineva încearcă să încarce astfel de materiale? Nu şţie nimeni. Ce se întâmplă dacă un infractor încearcă să încarce segmente neincriminatorii ale unor imagini, încercând astfel să îşi filtreze propria colecţie de imagini ilegale pentru a identifica imagini care nu sunt cunoscute poliţiei ? Nu se ştie. Cât de mare este riscul ca astfel de măsuri de reprezinte, de fapt, stimulente pentru crearea de noi imagini ilegale şi apariţia de noi abuzuri? Nu se ştie

• 13 iunie 2012: Preşedintele României promulgă legea privind reţinerea datelor, în forma adoptată de Camera Deputaţilor;
• 18 iunie 2012: Legea nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice este publicată în Monitorul Oficial al României nr.406/2012.

•  19 iunie 2012 : Camera Deputaţilor respinge propunerea legislativă (vezi rezultate vot), fiind astfel încetată procedura legislativă

15 organizaţii ale societăţii civile, printre care şi ApTI, au transmis Primului Ministru o scrisoare prin care îi solicită o întâlnire pe tema implementării, de către România, a Open Government Partnership.

-------------------------------------------------------------------------------------------

"Pe data de 6 septembrie 2011 România a aderat la inițiativa internațională „Open Government Partnership” (OGP). Această inițiativă, promovată de președintele SUA și președintele Braziliei, la care au aderat peste 70 de state până în prezent, încurajează responsabilizarea, transparentizarea și implicarea cetățenilor în procesul de guvernare, prin deschiderea datelor din sectorul public, pentru a fi utilizate în mod inovativ de către cetățeni, în vederea eficientizării procesului de guvernare și stimulării dezvoltării economice.

Organizațiile non-guvernamentale semnatare au fost partenere ale Ministerului de Justiție în redactarea planului de acțiune al României, aprobat prin memorandum în ședința de guvern din data de 11.04.2012 și prezentat pe 17 aprilie la întâlnirea anuală OGP, ce s-a desfășurat în Brazilia. Din partea organizațiilor societății civile, a participat la întâlnirea anuală Fundația Soros, membră a OGP.

Planul de acțiune își propune îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice și gestionarea mai eficientă a resurselor publice. În acest scop, planul prevede o serie de măsuri privind deschiderea datelor, ce urmează a fi implementate în perioada 2012 – 2014.

Având în vedere că în anul 2012 România și-a asumat publicarea achizițiilor publice, a bugetelor și a execuțiilor bugetare în format deschis și că OGP presupune o colaborare continuă a guvernului cu sectorul non-guvernamental dar și cu dezvoltatorii de software și că România va trebui să prezinte un raport de autoevaluare în decembrie 2012, alături de raportul ce va fi realizat de experți independenți, vă solicităm o întâlnire pe această temă."