Conform Constituției României și Legii nr.590/2003, tratatele internaționale la nivel de stat, cum este și ACTA, se supun Parlamentului spre ratificare. Ratificarea este “modalitatea de exprimare a consimțământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament”. Altfel spus, simpla semnare a unui tratat la nivel de stat nu înseamnă și intrarea sa în vigoare, fiind necesară și aprobarea Parlamentului.

Procedura de ratificare

1. Guvernul

Guvernul trimite proiectul de lege pentru ratificarea tratatului către Camera Deputaților. De multe ori aceasta este o procedură formală, iar textul de lege are, de obicei, un singur articol (a se vedea, spre exemplu, detaliile privind proiectul de Lege privind ratificarea Actelor Finale ale Conferinței Mondiale pentru Radiocomunicații din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 16 noiembrie 2007).

Guvernul a precizat, în 30.01.2012, că ”acordul ACTA va fi introdus în dezbatere publică înainte ca acesta să fie discutat în Parlamentul României.” Cu toate acestea, este neclar ce se mai poate dezbate pe un tratat deja agreat de mai mulți parteneri internaționali, pentru că modificarea lui doar la cererea României este improbabilă.

Tot Guvernul precizează: "trebuie ca Parlamentul European să-și dea avizul conform, acest lucru estimăm că se va întâmpla undeva în vară, după aceea vor începe și procedurile de ratificare a acestui acord în parlamentele naționale." De fapt, Parlamentul European va trebui să ratifice ACTA, însă doar cu privire la aspectele care fac obiectului acquis-ului comunitar. Dispozițiile cu privire la aspectele penale pot fi adoptate doar de parlamentele naționale.

1.         De ce se dezbate ACTA în Parlamentul European?

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(art.218) stabilește procedurile prin care sunt semnate și încheiate acordurile dintre Uniunea Europeană și țări terțe. Astfel, după finalizarea negocierilor asupra unui acord, Consiliul adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului respectiv (în cazul ACTA, decizia Consiliului privind semnarea ACTAa fost luată în decembrie 2011). Pentru ca acordul să intre în vigoare, el trebuie să fie ratificatde către Consiliu, după aprobarea Parlamentului European. Altfel spus, simpla semnare a unui acord nu înseamnă și intrarea sa în vigoare.

În momentul de față, Parlamentul European are sarcina de a discuta și decide dacă își dă acordul pentru ratificarea ACTA.

2.         Cum se discută ACTA în Parlamentul European?

În 24 iunie 2011, Comisia Europeană a publicat o propunere de Decizie a Consiliului privind încheierea ACTA.Această propunere (care include și textul acordului) urmează să fie analizată la nivelul Parlamentului European.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, ACTA va fi dezbătut și votat întâi la nivelul comisiilor parlamentare, urmând ca discuțiile și votul final în plenul Parlamentului să aibă loc ulterior.

Reprezentantii Romaniei au semnat astazi tratatul ACTA in Japonia, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Europeana. Acesta este insa doar primul pas pentru intrarea tratatului in vigoare, acestea trebuind ratificat de parlamentele statelor semnatare (inclusiv Parlamentul Romaniei), dar si Parlamentul European (acesta din urma se pare ca il va dezbate pina in luna iunie).

Pentru a intelege mai bine ce inseamna ACTA si cum puteti actiona impotriva sa:

1. Informeaza-te!

In limba romana - De ce este ACTA un acord controversat ? (oct 2011)

In limba engleza (analiza EDRi de cite o pagina fiecare):

• ACTA and its Impact on Fundamental Rights
• ACTA – Criminal Sanctions
• ACTA – Innovation and Competition
• ACTA and its Impact on the EU's International Relations
• ACTA and its Safeguards

2.  Actioneaza !

Ia legatura cu parlamentarii romani sau alti parlamentari din Parlamentul European si explica-le care este pozitia ta.

Toate detaliile despre cum poti actiona la:

http://edri.org/stopacta

https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA

Dosar legislativ – Inițiative legislative europene

• Revizuirea cadrului de reglementare privind protecţia datelor cu caracter personal
  • 25 ianuarie 2012: Comisia Europeană publică o propunere de Regulament privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora date (care să abroge Directiva 95/46/CE) şi o propunere de Directivă privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, descoperirii şi urmăririi infracţiunilor şi libera circulaţie a acestora date;
  • Informaţii suplimentare: Comisia Europeană -  revizuirea cadrului de reglementare privind protecţia datelor.

• Anti-Counterfeiting Trade Agreement
  • 24 iunie 2011: Comisia Europeană transmite Consiliului și Parlamentului European propunerea de Decizie privind încheierea ACTA;
  • septembrie 2011: în cadrul Parlamentului European, propunerea este repartizată Comisiei pentru comerț internațional (INTA) pentru raport și Comisiei pentru dezvoltare (DEVE), Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Comisiei juridice (JURI) și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), pentru avize;
  • 1 octombrie 2011: semnarea oficială a ACTA, de către Canada, Australia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Singapore și SUA ;
  • 16 decembrie 2011: Consiliul își dă acordul pentru semnarea ACTA;
  • 6 ianuarie 2012: Comisia pentru dezvoltare din Parlamentul European publică un proiect de aviz asupra ACTA.

Global Editors Network, în colaborare cu European Journalism Centre și Google, organizează o competiție intitulată Data Journalism Awards, menită să promoveze excelența editorială în domeniul “data journalism”.

"Data journalism" este definit ca obținerea, raportarea și publicarea de informații în interes public. Poate presupune utilizarea unei game largi de instrumente ( de la simpla raportare asistată de calculator la vizualizări de date și aplicații de știri), scopul final fiind furnizarea de informații și analize care să contribuie la informarea publicului în legătură cu cele mai importante probleme de interes.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.1

Quintessenz, organizație din Austria membră a EDRi, a dezvăluit un document intern elaborat de către Comisa Europeană în scopul informării DAPIX, grupul de lucru al Consiliului privind schimbul de informații și protecția datelor, în legătură cu rezultatele consultărilor organizate în aprilie 2011 în legătură cu reforma Directivei privind reținerea datelor. Documentul prezintă o serie de chestiuni referitoare la Directivă pe care Comisia dorește să le abordeze astfel încât Directiva să apară într-o lumină mai bună. Comisia recunoaște faptul că “este menținută percepția potrivit căreia există puține dovezi, la nivelul UE și la nivel național, în legătură cu valoarea atât a reținerii datelor din perspectiva securității publice și justiției penale, cât și a alternativelor care au fost luate în considerare. La finalul documentului apare și o întrebare: “Care sunt cele mai eficiente modalități de a demonstra valoarea reținerii datelor în general și a Directivei, în sine?”

Originea „percepției” potrivit căreia există puține dovezi în legătură cu valoarea Directivei este arătată în declarația Comisiei referitoare la faptul că 11 din cele 27 de state membre au furnizat date care pot fi utilizate pentru a sublinia valoarea adăugată a Directivei. Incertitudinile juridice care au fost trecute cu vederea în timpul procesului de elaborare a Directivei generează acum o serie de probleme pentru Comisie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.1