viaţa privată

Ca răspuns la recentele dezvăluiri legate de măsurile de supraveghere online aplicate de guverne, astăzi 11 februarie 2014, mai multe organizații, companii, bloggeri, site-uri și alte grupuri își vor exprima opoziția față de un Internet unde fiecare individ este urmărit, monitorizat și supravegheat.

Libertatea de exprimare este un drept interconectat cu dreptul la viața privată și fiecare voce contează pentru a face auzit mesajul că nu acceptăm supravegherea în masă! O listă cu evenimentele desfășurate astăzi și mai multe informații despre inițiativă găsiți aici: https://thedaywefightback.org/blog/

Astăzi, 4 februarie, ApTI alături de ActiveWatch, APADOR – CH, CJI, CRJI și Fundația Ceata a adresat o scrisoare deschisă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în contextul măsurilor de cenzuare a Internetului pe care această instituție le-a implementat (vezi solicitările trimise deja de ONJN furnizorilor de servicii Internet aici).

Mai jos găsiți textul scrisorii deschise, iar atașat acestui articol documentul trimis.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.16

Scandalul PRISM a adus în discuție o serie de chestiuni legate de protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni și a generat reacții care cereau măsuri de prevenire a „spionării” acestor date.

În contextul în care Uniunea Europeană își actualizează legislația privind protecția datelor cu caracter personal, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul justiției din Germania, consideră că UE are nevoie de reguli noi în acest domeniu, „un pachet de măsuri la nivel european împotriva activităților de spionaj în mase desfășurate de către servicii secrete străine”, fiind de părere că „standardele germane ridicate privind protecția datelor ar trebui să fie regula”.

Ministrul a adus în discuție și posibilitatea unor măsuri noi și tangibile de sancționare a corporațiilor care participă la activitățile americane de spionaj. De asemenea, în iulie 2013, cancelarul german Angela Merkel a solicitat SUA să respecte legislația germană atunci când întreprinde operațiuni de culegere de informații  în Germania.

„Mă aștept la un angajament clar din partea guvernului SUA cu privire la faptul că, în viitor, atunci când acționează pe teritoriul german, respectă legile germane. Suntem un partener prietenos. Suntem într-o alianță de apărare și trebuie să fim capabili să ne bazăm unii pe alții.” Merkel a solicitat altor guverne auropene să coopereze în domeniul protecției datelor cu caracter personal și să stabilească reglementări mai dure care să impună companiilor Internet obligația de a publica informații referitoare la destinatarii cărora le sunt puse la dispoziție date personale.

Pe 7 iunie 2013, The Guardian şi Washington Post au făcut public un document datat 23 aprilie 2013, care oferă detalii despre unul dintre cele mai extinse programe de supraveghere ale NSA (Agenţia de Securitate Naţională a SUA), denumit Prism. Prin acest program, NSA are acces direct la serverele celor mai mari furnizori de servicii de internet din America şi colectează date relevante din computerele individuale.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.13

Susținători ai  dreptului la viață privată din America de Nord și Europa s-au întâlnit săptămâna trecută în Washington DC pentru a participa la conferința Computers, Freedom  Privacy 2013 și a discuta despre cooperarea transatlantică în chestiuni privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Dezbaterile s-au concentrat asupra:  NSA, reforma cadrului european de reglementare în domeniul protecției datelor și negocierile privind acordul de liber schimb dintre UE și SUA (TAFTA/TTIP).

În contextul recentelor dezvăluiri referitoare la colectarea, de către guvernul SUA, a datelor cu caracter personal deţinute de companii Internet, precum și la alte tehnici de supraveghere care afectează drepturile utilizatorilor de Internet, susținătorii americani și europeni ai protecției vieții private au adoptat  „Declarația de la Washington”, în susținerea reformei europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Declarația a fost elaborată de către American Civil Liberties Union (ACLU), Bits of Freedom (BoF), British Columbia Civil Liberties Association (BCCLA), Consumer Federation of America (CFA), Center for Digital Democracy (CDD), Electronic Privacy Information Center (EPIC), Friends of Privacy USA, Privacy International și mulți alții. Acum poate fi semnată de către orice individ, la: http://washingtonstatement.org.

Am vorbit de mai multe ori în site despre guvernanța Internetului*. Această sintagmă înglobează o gamă largă de subiecte, de la protecția vieții private în spaţiul online, la accesul la Internet și aspectele tehnice care stau în spatele Internetului. Dacă sunteți interesați de astfel de subiecte și vreți să aflați mai multe, vă anunțăm că Diplo Foundation organizează trei cursuri de e-learning în domeniu, pe următoarele teme:

• Protecția vieții private și a datelor cu caracter personal– vor fi prezentate și discutate detalii privind principalele instrumente care vizează protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, efectele acestora asupra reglementărilor regionale și internaționale, chestiuni emergente precum anonimizarea, rețelele sociale, cloud computing-ul și rolul companiilor în asigurarea protecției vieții private;
• Politici în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și planificare strategică– va cuprinde discuții privind politici și strategii naționale în domeniul ICT, dezvoltarea, implementarea și managementul acestor strategii și analiza unor studii de caz.
• Infrastructură și resursele critice ale Internetului– vor fi avute în vedere chestiuni precum dezvoltarea infrastructurilor de comunicații electronice, costuri de conectare, cadrul de reglementare, protocolul IP, neutralitatea Internetului, sistemul de nume de domenii și rolurile diferiților actori.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.9

În această perioadă are loc în Sunnyvale, California, o întâlnire a grupului de lucru creat în cadrul World Wide Web Consortium (W3C) pentru a lucra asupra standardului Do Not Track (DNT). Acest grup de lucru încearcă să elaboreze un mecanism care să le permită utilizatorilor să își exprime preferințele referitoare la monitorizarea modului în care utilizează Internetul, în diferite contexte. Deși activitatea grupului a început în septembrie 2011, nu s-au înregistrat progrese semnificative până în prezent, deși unii participanți au depus eforturi considerabile pentru a răspunde nevoilor de date, aparent nelimitate, ale platformelor de publicitate. Rezultatele obținute generează o încredere scăzută în posibilitatea ca acest proces multilateral să conducă la un consens asupra unui standard minim acceptabil pentru viața privată a utilizatorilor. Există mai degrabă teama că acest proces va rezulta într-o cursă a înarmărilor contra-productivă, care nu va putea decât să reducă utilitatea world wide web-ului. Contrar a ceea ce cred mulți dintre actorii implicați în procesul legislativ aferent Propunerii de regulament UE privind protecția datelor, acest grup de lucru nu este un bun exemplu de auto-reglementare a industriei.

Există o serie de principii de bază minime pentru protecția datelor care trebuie să fie îndeplinite pentru a preveni transformarea acestui proces de elaborare a standardului DNT într-o farsă:

1. Minimizarea datelor

După cum arată lucrurile acum, acest principiu este susținut la nivel declarativ, dar, în esență, documentele actuale par să fie mai degrabă orientate spre justificarea cât mai multor colectări de date. În special secțiunile referitoare la conformitatea browserelor par să fie orientate către ideea că ar trebui să fie posibilă oferirea de pretexte pentru a ignora absența consimțământului pentru monitorizare. Mai mult, există o tendință îngrijorătoare de a confunda pseudoanonimizarea cu anonimizarea.