cenzura

Astăzi, ApTI a trimis cereri către ANCOM și ANSPDCP pentru a solicita primirea unui punct de vedere și luarea unei poziții publice în ceea ce privește măsurile de blocare a site-urilor și de cenzurare a conținutului pe Internet adopdate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) prin Decizia nr. 1926/2015.

Astăzi, 4 februarie, ApTI alături de ActiveWatch, APADOR – CH, CJI, CRJI și Fundația Ceata a adresat o scrisoare deschisă Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc în contextul măsurilor de cenzuare a Internetului pe care această instituție le-a implementat (vezi solicitările trimise deja de ONJN furnizorilor de servicii Internet aici).

Mai jos găsiți textul scrisorii deschise, iar atașat acestui articol documentul trimis.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.22

În ultimii ani, companiile private au ajuns să decidă tot mai frecvent ce este “adecvat” șî “neadecvat” pe Internet și ce fel de conținut Internet avem dreptul să accesăm.

Drepturile la viață privată și libertatea de exprimare sunt lăsate tot mai mult în seama unor decizii arbitrare ale intermediarilor privați. În locul unei societăți în care guvernele alese în mod democratic adoptă și implementează legi predictibile și care pot fi supuse controlului judiciar, avem un număr tot mai mare de „termeni și condiții” pentru furnizarea de servicii, a căror aplicare conduce la interzicerea anumitor tipuri de conținut, ștergerea de profiluri și cenzurarea materialelor considerate „neadecvate”.

În ultimul timp au fost observate numeroase exemple de acțiuni bizare de cenzură impuse de către companii private, care demonstrează absurditatea din spatele unei probleme foarte grave: abandonarea statului de drept în favoarea reglementării private/corporatiste a libertății de exprimare. Pentru a ilustra acest fenomen, EDRi a ales cinci dintre cele mai bizare example de cenzură și a lansat „Săptămâna Cenzurii Absurde” pe Twitter, în timpul căreia utilizatorii au putut vota pentru cel mai absurd caz de cenzură, prin simpla retweet-uire a cazului „favorit”.

Potrivit numărului de retweet-uri, câștigătorul detașat și cel mai absurd cenzor este Apple, care a cenzurat titlui recentei cărți a lui Naomi Wolf, „Vagina”, în magazinul său iTunes. Deși Apple nu a avut absolut nicio problemă în a vinde cartea în scopuri profitabile, a simțit nevoia să își protejeze consumatorii de acest titlu. Ca rezultat, Apple a decis să utilizeze titlul „V***” și să înlocuiască respectivul cuvânt în descrierea cărții.

Cunoscute sub numele de Protect IP Act (PIPA) în Senatul SUA și Stop Online Piracy Act (SOPA) în Camera Reprezentanților, cele două propuneri legislative au ca scop declarat combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online. Însă, dacă va fi adoptată, noua legislație va compromite securitatea Internetului, va limita libertatea de exprimare online și va încetini creșterea în sectorul tehnologic. Guvernul SUA va putea să oblige ISP-iștii și motoarele de căutare să blocheze încercările utilizatorilor de Internet de a accesa anumite site-uri web, în timp de corporațiile și alți actori privați vor putea să obțină ordine judecătorești prin care să fie cenzurate site-uri web din afara țării.

În acest context, tot mai multe acțiuni au fost inițiate la nivel internațional, în semn de protest față de cele două propuneri legislative.

Într-o scrisoare adresată Senatului SUA, o serie de organizații din întreaga lume (printre care și ApTI) atrag atenția asupra faptului că PIPA, prin prevederile sale, solicită utilizarea de instrumente de cenzură pe Internet, subminează caracterul global al Internetului și amenință libertatea de exprimare în mediul online. În scrisoare se menționează faptul că adoptarea PIPA va fi interpretată ca un mesaj prin care li se comunică altor națiuni că utilizarea instrumentelor de cenzură nu este doar acceptabilă, ci și încurajată.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Directoratul General pentru Societate Informaţională şi Media din cadrul Comisiei Europene a elaborat recent o serie de şase documente de politică menite să extindă controlul guvernamental asupra Internetului.

Aceste politici au în vedere măsuri care includ: controlul guvernamental asupra numelor de domenii care pot fi înregistrate, dreptul de veto al guvernelor asupra noilor nume de domenii, modificări structurale semnificative la nivelul ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), introducerea obligaţiei ca organizaţia să respecte avizele formulate de către guverne (cu excepţia cazurilor în care se consideră că acestea sunt ilegale sau afectează stabilitatea Internetului) şi crearea a două organisme care să supravegheze procesele decizionale şi politicile financiare ale ICANN.

Măsurile propuse le-ar oferi guvernelor un control de facto asupra sistemului de nume de domenii al Internetului, punând astfel capăt abordării autonome şi independente a sistemului. Aceste noi sugestii par a fi o consecinţă logică a poziţiilor exprimate de către şeful Directoratului pentru Audiovizual, Media şi Internet – Gerard de Graaf – în cadrul întâlnirii ICANN din Singapore, iunie 2011.

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, împreună cu Asociaţia Internet Service Providerilor din România, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, Centrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noile măsuri de blocare prin furnizorul de servicii Internet (ISP) a unor pagini web, propuse de către Ministerul Finanţelor prin noua Hotărâre de Guvern referitoare la jocurile de noroc, în special în contextul în care Guvernul României propune deja prin alte acte normative măsuri similare pentru site-uri cu pornografie adultă sau de vânzare de produse etnobotanice.

Dorim să subliniem că asemenea măsuri de blocare a unor site-uri web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului media online, masura ce  ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi în special a dreptului la liberă exprimare.

În acest sens, Uniunea Europeană a inclus prin noul pachet de directive în domeniul comunicaţiilor electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Noul art. 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.11

Într-un raport asupra promovării şi protecţiei dreptului la libertate de opinie şi exprimare, Frank la Rue, raportor special al ONU, subliniază faptul că dreptul de a solicita, primi şi transmite informaţii, precum şi dreptul la liberă expresie sunt tot mai mult limitate în comunicaţiile electronice.

Raportul atrage atenţia asupra faptului că politicile internaţionale şi reglementările naţionale referitoare la Internet nu sunt adaptate la schimbările continue existente în spaţiul public în care libertatea de exprimare este exercitată.  Denunţând măsurile care incriminează libertatea de exprimare, raportul pune accentul asupra obligaţiei guvernelor de a proteja aceste drepturi în mediul digital. Printre principalele probleme identificate in raport se numără protecţia inadecvată a datelor cu caracter personal şi “tendinţele statelor de a obliga actorii privaţi să le ofere acces la informaţii referitoare la utilizatori”.  Se menţionează faptul că responsabilitatea statelor de a proteja drepurile utilizatorilor include şi obligaţia de a investiga cazurile de atacuri informatice îndreptate împotriva site-urilor web care sunt folosite de către organizaţii şi indivizi pentru a face cunoscute abuzuri ale guvernelor.