03
Aug
2011
Bogdan Manolea

Proiectul legii pastrarii datelor de trafic nu respecta dreptul la viata privata

Ca urmare a noii propuneri a Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale de reglementarea a pastrarii datelor de trafic informational de catre operatorii de comunicatii electronice, patru organizatii non-guvenamentale (ApTI, APADOR-CH, Activewatch si CJI) participante si la dezbaterea publica organizata de catre MCSI la sfarsitul lui iulie 2011 constata ca problema fundamentala - respectarea dreptul la viata privata, asa cum a fost deja statuat de decizia Curtii Constitutionale 1258/2009 -   nu este rezolvata de catre prezentul proiect, astfel incat opinia noastra este ca prezentul proiect ar trebui declarat neconstituţional de catre Curtea Constitutionala a Romaniei.

Mai jos aveti opiniile detaliate ale organizatiilor cu privire la aspectele principale si detaliate referitoare la noul proiect propus.

02
Aug
2011
Bogdan Manolea

Sondaj cu privire la utilizarea Internetului si datele personale

ApTI este unul dintre membrii proiectului CONSENT , finantat de Uniunea Europeana (mai multe detalii) in care se cerceteaza atitudinea consumatorilor cu privire la serviciile on-line de tip UGC (continut generat de utilizatori) şi a modului în care practicile contractuale, comerciale, tehnice sau alţi factori afectează opţiunile şi atitudinile faţă de protecţia datelor personale în economia digitală.

Proiectul CONSENT a lansat un sondaj online (10-15 minute)  la nivelul intregii Europe pentru a afla opinia consumatorilor cu privire la aspectele mai sus mentionate. Va invitam sa partcipati la acest sondaj (disponibil inclusiv in limba romana) pentru a putea influenta politicileeuropene cu privire la retele sociale si site-uri de tip UGC.  

sondaj consent

 

28
Iul
2011
Redacția ApTI

Acordurile voluntare privind blocarea pe Internet reprezintă o ingerinţă în drepturile omului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.15

În luna iunie a acestui an, profesorul Yaman Akdeniz (de la Universitatea Istanbul Bilgi, Turcia) a pregătit un Raport privind libertatea de exprimare pe Internet pentru Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Raportul conţine o analiză asupra prevederilor legale şi practicilor referitoare la libertatea de exprimare, libera circulaţie a informaţiei şi pluralismul media pe Internet, existente în statele OSCE participante.

Studiul relevă faptul că măsurile de blocare impuse în statele din regiunea OSCE nu sunt întotdeauna prevăzute prin lege, iar aplicarea lor nu se face cu respectarea principiilor aferente procedurilor legale standard. Astfel, deciziile de blocare nu sunt neapărat luate de către organe judiciare, ci de către autorităţi administrative sau linii telefonice de urgenţă  ("hotline") operate de către sectorul privat, care decid ce conţinut, site web sau platformă trebuie blocat(ă). În multe cazuri, astfel de proceduri “voluntare” de blocare sunt lipsite de transparenţă şi răspundere. În plus, procedurile de contestare a unor astfel de decizii fie nu există, fie, dacă există, sunt adesea ineficiente. În acest context, trebuie pusă sub semnul întrebării compatibilitatea dintre măsurile de blocare şi dreptul fundamental la libertate de exprimare.

În absenţa unei baze legale pentru blocarea accesului la conţinut online, compatibilitatea acordurilor şi sistemelor “voluntare” de blocare cu angajamentele asumate de către statele membre în cadrul OSCE, cu articolul 19 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi cu articolul 10 al Convenţiei Europene privind Drepturile Omului este problematică. De asemenea, astfel de “ingerinţe voluntare” pot fi contradictorii cu prevederile  Documentului Final adoptat în cadrul întâlnirii de la Moscova a Conferinţei asupra Dimensiunii Umane a OSCE.

28
Iul
2011
Redacția ApTI

Consiliul Uniunii Europene abordează problema neutralităţii Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.15

Consiliul Uniunii Europene a publicat, în 15 iulie, un proiect de declaraţie politică privind neutralitatea Internetului (“Council Conclusions on Net Neutrality”), în care subliniază necesitatea menţinerii caracterului deschis şi neutru al Internetului, precum şi consacrării principiului neutralităţii Internetului ca “obiectiv politic”.

Deşi, la o primă vedere, documentul pare – şi este – pozitiv, referirea la “comunicaţii în bandă largă accesibile şi sigure şi o gamă largă şi variată de servicii şi conţinut” ca “obiectiv politic important” creează însă impresia că neutralitatea Internetului este mai degrabă o prioritate secundară. Pe scurt, Consiliul îşi arată dorinţa de a include conceptul de “neutralitate a Internetului” în activităţi de reglementare ulterioare, fără să fie însă suficient de clar cu privire la statutul pe care acest “obiectiv politic” îl are în cadrul politicilor sale în domeniul comunicaţiilor.

Cu toate acestea, importanţa neutralităţii Internetului pentru economie este menţionată în detaliu, documentul subliniind rolul fundamental al dezvoltării comunicaţiilor electronice, în general, şi a comunicaţiilor în bandă largă, în special, în promovarea investiţiilor, crearea de locuri de muncă şi redresarea economică. Documentul face referire la “necesitatea menţinerii caracterului deschis al Internetului, în paralel cu garantarea faptului că Internetul va permite în continuare furnizarea de servicii de înaltă calitate într-un cadru care promovează şi respectă drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare şi libertatea în desfăşurarea de activităţi economice.”

21
Iul
2011
Redacția ApTI

Comunicat de presă: Blocarea unui site de Internet prin ISP este o măsură de cenzură

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, împreună cu Asociaţia Internet Service Providerilor din RomâniaAsociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul HelsinkiCentrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noile măsuri de blocare prin furnizorul de servicii Internet (ISP) a unor pagini web, propuse de către Ministerul Finanţelor prin noua Hotărâre de Guvern referitoare la jocurile de noroc, în special în contextul în care Guvernul României propune deja prin alte acte normative măsuri similare pentru site-uri cu pornografie adultă sau de vânzare de produse etnobotanice.

Dorim să subliniem că asemenea măsuri de blocare a unor site-uri web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului media online, masura ce  ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi în special a dreptului la liberă exprimare.

În acest sens, Uniunea Europeană a inclus prin noul pachet de directive în domeniul comunicaţiilor electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Noul art. 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit:

15
Iul
2011
Redacția ApTI

Victorie în justiţie pentru deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală (mărci comerciale) în problema răspunderii intermediarilor Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.14

Curtea de Justiţiea Uniunii Europene a decis, în 12 iulie, cu privire la răspunderea platformelor de comerţ electronic pentru încălcarea, de către utilizatorii lor, a drepturilor de proprietate intelectuală (în cazul mărcilor comerciale), precum şi la aria de cuprindere a sferei de protecţie pentru furnizorii de servicii de hosting, prevăzută în Directiva privind comerţul electronic. Decizia a fost luată cu privire la cazul L’Oreal vs eBay judecat în Marea Britanie. Curtea  a decis că sfera de protecţie pentru furnizorii de servicii de găzduire se aplică doar în cazurile în care prelucrarea datelor aparţinând unor terţi este o procedură tehnică şi automată, şi, în acelaşi timp, pasivă şi neutră. În opinia Curţii, un site de comerţ electronic nu este suficient de “pasiv” dacă “furnizează servicii de asistenţă care includ optimizarea modului de prezentare a ofertelor de vânzare sau promovarea lor”. Deşi răspunderea eBay va trebui să fie stabilită de către instanţa judecătorească responsabilă din Marea Britanie, răspunsul oferit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă o victorie pentru susţinătorii unei aplicării mai riguroase a prevederilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală în mediul online.

Acţiunea legală intentată de către L’Oreal nu se referă doar la vânzarea, prin intermediul eBay, de produse contrafăcute, sub marca L’Oreal. Scopul general al acţiunii este de a preveni utilizarea mărcii sale comerciale pe eBay pentru vânzarea propriilor produse fără acordul său. În acest context, Curtea este de acord cu L’Oreal cu privire la faptul că legislaţia europeană interzice vânzarea de către terţi, fără permisiune, de mostre de produse prin intermediul unei platforme de comerţ electronic.

15
Iul
2011
Redacția ApTI

Implementarea unei directive defectuoase privind reţinerea datelor

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.14

În condiţiile în care viitorul reţinerii datelor pare incert, membrii conservatori ai Parlamentului german solicită cu insistenţă Ministerului Justiţiei să adapteze legislaţia naţională la prevederile actuale ale directivei, în timp ce liberalii şi verzii doresc o restricţionare a posibilităţii de stocare a informaţiilor.

În martie 2010, Curtea Constituţională germană declara nulă legea de transpunere a directivei, care solicita reţinerea datelor pentru o perioadă de şase luni şi impunea distrugerea datelor deja colectate. Acum i se solicită din nou Ministrului Justiţiei să “îşi facă treaba” şi să elaboreze un nou proiect de lege care să corespundă prevederilor directivei europene. Peter Altmaier, membru al grupului conservator (CDU) din Parlamentul german, consideră că trebuie să fie găsită o soluţie care să satisfacă atât condiţiile impuse de UE, cât şi cerinţele Curţii Constituţionale.

Directiva este, însă, considerată defectuoasă chiar şi de către reprezentanţii germani în Parlamentul European: “Directiva privind reţinerea datelor a fost discutabilă în momentul în care a fost adoptată, acum cinci ani, şi rămâne discutabilă şi în prezent”, spune Alexander Alvaro, MEP german liberal, care consideră că, deşi agenţiile guvernamentale şi cele responabile cu aplicarea legii în Germania au nevoie de “instrumentele şi resursele necesare pentru a stopa şi împiedica acte de terorism, Uniunea Europeană trebuie să respecte viaţa privată a cetăţenilor săi”. Alvaro atrage atenţia asupra raportului Comisiei Europene privind evaluarea directivei, raport care subliniază o serie de aspecte îngrijorătoare privind protecţia vieţii private şi dezvăluie practicile defectuoase şi inconsistente de reţinere a datelor, care ridică serioase probleme referitoare la eficienţa, necesitatea şi proporţionalitatea prevederilor directivei.

Pagini

Subscribe to Asociația pentru Tehnologie și Internet RSS