07
Iul
2011
Redacția ApTI

CONSENT Social Networking Summit – despre viaţa privată în mediul online

O serie de aspecte legate de viaţa privată şi protecţia datelor cu caracter personal în contextul serviciilor online de tip UGC (conţinut generat de utilizatori) au fost discutate în cadrul CONSENT Social Networking summit – eveniment desfăşurat în 5-6 iulie 2011, în oraşul german Gottingen. Evenimentul a fost derulat în cadrul proiectului CONSENT (Consumer sentiment regarding privacy on user generated content services in the digital economy) – proiect finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Cadru 7 şi care are drept scop studiul şi analiza schimbărilor survenite în comportamentul şi cultura consumatorului ca urmare a dezvoltării fără precedent a serviciilor on-line de tip UGC şi a modului în care practicile contractuale, comerciale, tehnice afectează opţiunile şi atitudinile faţă de protecţia datelor personale în economia digitală. CONSENT are 19 membri (printre care şi ApTI) din 13 state europene.

În prima zi a evenimentului s-a discutat despre politicile furnizorilor de servicii referitoare la viaţă privată şi protecţia datelor cu caracter personal şi măsura în care acestea respectă standardele europene in materie, despre reţele sociale şi setările pe care le acestea le oferă utilizatorilor în materie de protecţie a vieţii private, despre modul în care se realizează obţinerea consimţământului utilizatorilor pentru prelucrarea datelor personale în cazul serviciilor UGC şi despre interoperabilitatea serviciilor UGC.

30
Iun
2011
Redacția ApTI

Propunerea de directivă privind combaterea pornografiei infantile: compromis agreat de către instituţiile europene în problema blocării site-urilor web

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

În martie 2010, Comisia Europeană a lansat o propunere de directivă privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile (text în română şi engleză). Textul iniţial al propunerii solicita, în art.21, introducerea obligatorie, în toate statele membre ale Uniunii Europene, a măsurilor de blocare a conţinutului online ilegal (fără să existe menţiuni referitoare la tehnologiile de blocare ce urmau să fie folosite). Textul explicativ al propunerii de Directivă (“recitalul” 13) încuraja statele membre să determine furnizorii de Internet să implementeze măsuri de blocare în afara unui cadru legal (“sustinerea şi stimularea elaborării voluntare, de către furnizorilor de servicii Internet, de coduri de conduită şi ghiduri referitoare la măsuri de blocare a accesului la astfel de pagini de Internet”).

Propunerea a fost discutată atât la nivelul Consiliului European, cât şi la nivelul Parlamentului European, şi, ca urmare a opiniilor divergente ale celor două instituţii (vezi textele propuse de Consiliu şi de Parlament), au fost iniţiate negocieri între instituţiile europene în scopul elaborării unui text care să fie agreabil pentru toate părţile.

Textul provizoriu (în engleză aici şi în română - traducere neoficială - mai jos) adoptat în urma acestor negocieri elimină obligaţia ca statele membre să introducă măsuri de blocare. Însă, având in vedere că anumite state deja au implementat sisteme de blocare, cel mai bun compromis la care s-a putut ajunge a fost admiterea faptului că statele membre “pot” adopta soluţii de blocare, cu respectarea anumitor măsuri de protecţie. Textul explicativ însă creează confuzie. Pentru cei care doresc să ignore prevederile Cartei Europene şi Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, textul menţionează faptul că  prevederile Directivei  “nu aduc atingere acţiunilor voluntare iniţiate de către industria Internet”. Nu se explică însă ce se înţelege prin “voluntare” sau la ce fel de acţiuni se face referire. Se mai precizează şi că blocarea poate fi “bazată pe diverse tipuri de acţiuni publice, fie ele legislative, ne-legislative, juridice sau de altă natură”. Pentru cei care doresc să se respecte prevederile art.52 ale Cartei şi art.8 şi 10 ale Convenţiei, în special cele referitoare la faptul că orice restricţionare a drepturilor fundamentale, precum dreptul la comunicare şi la viaţă privată, trebuie să fie bazată pe prevederi legale, textul explică faptul că “statele membre trebuie să se asigure că oferă utilizatorilor şi furnziorilor de servicii un nivel adecvat de predictibilitate şi securitate legală”. Acest text sugerează faptul că ar fi necesar un nivel de control mult mai ridicat decât cel care există în prezent în anumite state europene unde blocarea se face fără nicio bază legală (Suedia şi Danemarca, spre exemplu).

30
Iun
2011
Redacția ApTI

Olanda: propunere legislativă privind neutralitatea Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.13

O vastă majoritate în Camera Reprezentanţilor din Parlamentul olandez a votat, în 22 iunie, în favoarea unei propuneri legislative menite să asigure păstrarea unui Internet deschis în Olanda. Conform acestei propuneri, furnizorilor de acces la Internet li se interzice să restricţioneze accesul utilizatorilor la anumite servicii sau să îi taxeze pentru un astfel de acces. În plus, o serie de alte prevederi au fost incluse pentru a îi proteja pe utilizatori faţă de posibilele acţiuni de deconectare sau de interceptare a comunicaţiilor care ar putea fi întreprinse de către furnizori. Olanda este prima ţară din Europa care discută, la nivelul Parlamentului, despre introducerea unor prevederi legale referitoare la neutralitatea Internetului. 

Neutralitatea Internetului înseamnă că furnizorii de servicii de Internet nu pot împiedica sau bloca diferite tipuri de aplicaţii sau conţinut online în reţelele lor. Recent, operatorul olandez KPN (fost monopolist pe piaţa telecom) a anunţat că intenţionează să taxeze utilizatorii de Internet pentru utilizarea de servicii inovatoare şi competitive de tipul telefoniei prin Internet (IPTV). Propunerea legislativă are ca scop tocmai împiedicarea unor astfel de practici,  însă permite furnizorilor să ia anumite măsuri în cazuri de congestionare a traficului sau în scopul asigurării securităţii reţelei, atât timp cât astfel de măsuri răspund intereselor utlizatorilor finali.
28
Iun
2011
Redacția ApTI

Societatea civilă solicită organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de lege privind retenţia datelor personale la operatorii de comunicaţii electronice

Cinci organizaţii neguvernamentale solicită Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale organizarea unei întâlniri pe marginea proiectulului de Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate  de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii. Proiectul a fost afişat în vederea dezbaterii publice pe pagina de internet a instituţiei la data de 23 iunie 2010. Conform Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, instituţiile publice au obligaţia să organizeze astfel de întâlniri în perioada dezbaterii publice a actelor normative, dacă acestea sunt solicitate expres de organizaţii legal constituite.

Solicitarea a fost iniţiată de  ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (APTI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Societatea de Ştiinţe Juridice (SSJ).
 
Legea privind retenţia datelor personale şi de trafic reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene. Prima formă a legii a fost considerată neconstituţională. Organizaţiile semnatare consideră că această a doua formă reia elementele neconstituţionale anterioare şi mentine mecanismele care pot conduce la violarea dreptului la viaţă privată.
20
Iun
2011
Redacția ApTI

ICANN lanseaza Programul pentru noi gTLD-uri

20 iunie 2011 va reprezenta, cu siguranţă, o zi memorabilă pentru ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers – corporaţia care administrează resursele critice ale Internetului : adrese IP şi sistemul de nume de domenii – DNS) şi pentru întreaga comunitate Internet. După mai mulţi ani de discuţii şi controverse (în special între guverne, reprezentate în cadrul Governmental Advisory Committee - GAC, şi Board-ul ICANN – organismul decizional al ICANN ), Board-ul ICANN a adoptat astăzi, în cadrul celei de-a 41-a întâlniri publice, o rezoluţie care marchează lansarea Programului pentru noi gTLD-uri (generic top level domains).

Pe scurt, lansarea Programului  înseamnă că, pe lângă cele 22 de gTLD-uri existente în prezent (ex: .org, .com, .info), va fi posibilă introducerea în DNS a oricărui alt gTLD care ar putea reprezenta orice cuvânt (un nume de oraş - .berlin, o comunitate - .maori, un brand - .microsoft, etc), sub condiţia respectării, de către respectivul nume şi de către potenţialul registru (entitatea care va solicita înregistrarea unui gTLD şi care poate fi o companie, o organizaţie internaţională, o autoritate publică locală sau regională, o comunitate reprezentată de o organizaţie, etc) a  anumitor reguli stabilite prin Ghidul Utilizatorului (Applicant Guidebook - AG).

16
Iun
2011
Redacția ApTI

CIRCAMP – un proiect european care promovează blocarea pe Internet

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

La sfârşitul anului 2010, atunci când problema blocării era încă discutată la nivelul Parlamentului European, Comisia Europeană a decis să investească  alţi 324 059 euro pentru proiectul COSPOL Internet Related Child Abuse (CIRCAMP), ignorând complet orice posibil rezultat al procesului democratic aflat în derulare cu privire la această problemă. Scopul proiectului CIRCAMP este de a “milita” pentru promovarea şi implementarea de măsuri de blocarea pe Internet în Uniunea Europeană, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.

CIRCAMP promovează utilizarea blocarii la nivelul domeniilor (spre exemplu, blocarea întregului domeniu yahoo.com, în loc de blocarea yahoo.com/paginapersonală). O astfel de abordare reprezintă un pericol tot mai mare pentru site-urile legale, “nevinovate”, având în vedere tendinţa “infractorilor de a exploata tot mai des servicii de găzduire legitime pentru a publica imagini” , aşa cum se arată într-un raport al Internet Watch Foundation.

Blocarea inevitabilă a materialului legal ca urmare a unei astfel de abordări primitive este promovată pe site-ul web al CIRCAMP ca aspect pozitiv , explicându-se faptul că “dacă un deţinător de nume de domeniu plasează, accidental sau intenţionat, material reprezentând abuzuri asupra copiilor pe domeniul său, iar acesta este blocat de către poliţie, măsura de blocare nu va fi ridicată până când materialul respectiv nu va fi îndepărtat. Considerăm că o astfel de măsură  va motiva furnizorii de conţinut online să depună eforturi pentru a evita prezenţa în sistemele/serviciile pe care le furnizează de materiale reprezentând abuzuri sexual asupra copiilor.”  Deşi o astfel de afirmaţie denotă o susţinere deschisă faţă de măsurile de blocare, Comisia, răspunzând unei întrebări parlamentare, a lăsat să se înţeleagă că nu are cunoştinţă despre activităţile proiectului pe care îl finanţează de ani buni şi a declarat că “proiectul CIRCAMP nu promovează un nivel specific de blocare.”

16
Iun
2011
Redacția ApTI

Reţinerea datelor: consultări între Comisia Europeană şi societatea civilă

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.12

Comisia Europeană a organizat săptămâna trecută prima întâlnire dintr-o serie de consultări asupra Directivei privind reţinerea datelor. La această întâlnire au participat atât societatea civilă, cât şi reprezentanţi ai industriei şi o firmă de lobby. 

Scopul iniţial al întâlnirii a fost acela de a se purta discuţii asupra detaliilor Directivei. Însă reprezentanţii societăţii civile au fost de părere că o discuţie coerentă asupra Directivei este imposibilă din moment ce statele membre nu au reuşit să ofere Comisiei informaţii credibile care să poată fi folosite în cadrul procesului decizional. Aşa cum se arată în Raportul de evaluare elaborat de către Comisie, nu există suficiente date de la statele membre care să arate că Directiva este “necesară” (aceasta fiind cerinţa minimă pentru ca Directiva să fie legală).

Participanţii la întâlnire au fost de părere că intenţiile Comisiei de a apăra Directiva folosind anecdote despre utilizarea datelor care ar fi fost reţinute chiar şi în absenţa Directivei vor submina întregul proces, inclusiv consultările.Participanţii au solicitat Comisiei să folosească doar acele informaţii de la statele membre care sunt referitoare la datele stocate în baza Directivei. Datele mai vechi ar trebui considerate “necesare” numai în măsura în care întârzierile în accesarea lor ar fi putut fi evitate printr-o mai bună cooperare poliţienească.

Pagini

Subscribe to Asociația pentru Tehnologie și Internet RSS