Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.20

În data de 21 octombrie 2013, guvernul francez l-a convocat pe Charles Rivkin, ambasadorul SUA în Franța, solicitându-i explicații urgente cu privire la dezvăluirile din Le Monde potrivit cărora, conform documentelor făcute publice de către Edward Snowden, NSA (Agenția Națională de Securitate din SUA) a interceptat comunicațiile telefonice și prin Internet ale cetățenilor francezi, la scară masivă.

Publicația Le Monde a dezvăluit faptul că, pe parcursul unei perioade de 30 de zile, între decembrie 2012 și ianuarie 2013, au fost interceptate mai mult de 70 de milioane de convorbiri telefonice din Franța precum și mesaje text, pe bază de cuvinte cheie. Se pare că interceptările nu au vizat doar indivizi suspectați de legături teroriste, dar și persoane din mediul de afaceri, din sectorul politic și din administrația publică franceză, în cadrul unui program cu nume de cod US-985D.

Potrivit informațiilor obținute de Le Monde, atunci când un număr de telefon este utilizat în Franța, acesta activează un semnal care generează în mod automat înregistrarea convorbirii. Se pare că un astfel de sistem de supraveghere vizează și mesajele text și conținutul acestora, prin utilizarea de cuvinte cheie. NSA stochează apoi istoricul conexiunilor sau meta-datele asociate.

Jean-Marc Ayrault, primul-ministru francez, a solicitat SUA să furnizeze „răspunsuri clare care să justifice motivele pentru care au fost folosite astfel de practici și care să creeze condiții de transparență, astfel încât aceste practici să poată fi stopate”. Primul răspuns venit din partea Casei Albe a fost că SUA „colectează informații externe de tipul celor colectate de toate statele”.

Pentru cei curioși să afle o perspectivă de ansamblu asupra Resurselor Educaționale Deschise (OER) în România, informațiile din următorul link oferă o descriere succintă a situației actuale la nivel național: http://oerpolicy.eu/state-of-oer-policy-in-romania/ 

Între 21 și 27 octombrie are loc a VI-a ediție a Săptămânii Accesului Deschis. Peste tot în lume se organizează evenimente legate de tema ediției acestui an „Accesul Deschis. Redefinirea impactului” (vezi și afișul atașat), iar pe unele dintre ele le puteți viziona și online. Găsiți aici lista evenimentelor cu live stream: http://www.openaccessweek.org/page/live-stream-events

Între 10 - 12 octombrie, Biblioteca Județeană Astra a găzduit la Sibiu Conferinţa Naţională ANBPR (Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România). Tema principală s-a axat în jurul creativității serviciilor și activităților pe care bibliotecile publice din România le crează și le oferă vizitatorilor. Printre proiectele deștepte ce ne-au atras atenția au fost:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.19

Un raport nou arată că partajarea de fișiere nu este dăunătoare vânzărilor din industria de divertisment, ba chiar dimpotrivă. London School of Economics and Political Science (LSE) a publicat un nou document prin care solicită guvernului Marii Britanii să ia în considerare și alte puncte de vedere decât cele ale industriei atunci când ia decizii cu privire la politici de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală, precum Legea privind economia digitală (Digital Economy Act DEA).

Raportul susţine că există dovezi puternice care demonstrează faptul că partajarea de fișiere ajută industria de divertisment, mai degrabă decât să îi dăuneze. În ultimii ani au fost publicate mai multe rapoarte de cercetare care arată că partajarea de fișiere poate avea efecte pozitive, dar acestea au fost de fiecare dată contracarate de către lobby-iștii din industrie. Acum, raportul LSE arată încă o dată faptul că industria de divertisment nu este afectată de partajarea de fișiere, iar cercetătorii demonstrează că persoanele care partajează fișiere cheltuiesc mai mulți bani pe divertisment decât ceilalți.

 „Contrar celor pretinse de industrie, industria muzicală nu este în faza de declin terminal, ci încă rezistă bine și face profituri sănătoase. Veniturile rezultate din vânzări digitale, servicii de abonare, difuzare și spectacole live compensează scăderea veniturilor din vânzarea de CD-uri sau înregistrări", afirmă Bart Cammaerts, lector la LSE și unul dintre autorii raportului.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.19

Ca urmare a dezvăluirilor făcute de Edward Snowden, organizațiile Open Rights Group, Big Brother Watch and English PEN, alături de„hacktivist”-ul și profesorul Constanze Kurz,  au sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în numele tuturor utilizatorilor de Internet din Marea Britanie și Statele Unite, în legătură cu activitățile de supraveghere a Internetului desfășurate de către Marea Britanie

Contestatarii sunt de părere că programele extinse de supraveghere, de tipul Prism (programul Agenției pentru Securitate Națională din SUA) și Tempora (programul britanic) încalcă dreptul la viață privată prevăzut în articolul 8 al Convenției europene a drepturilor omului. Aceștia afirmă că legislația și practica din Marea Britanie nu garantează faptul că ingerințele în acest drept sunt proporționale și în conformitate cu standardele legale adecvate și publicate.

 „Dezvăluirile recente referitoare la faptul că guvernul interceptează, stochează și cercetează datele noastre de pe Internet i-au alarmat pe experți și pe utilizatorii de Internet. Se pare că guvernul a utilizat programul american PRISM pentru a accesa date privitoare la cetățeni britanici, stocate de către companii Internet din SUA.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.18

O coaliție de organizații internaționale – printre care și EDRi – solicită instituțiilor ONU și ale Uniunii Europene să evalueze gradul în care legislațiile naționale și internaționale privind supravegherea sunt în conformitate cu obligațiile internaționale în materie de drepturile omului.

În acest sens, a fost elaborat un set de principii internaționale împotriva supravegherii necontrolate. Cele 13 principii stabilesc pentru prima dată un cadru pentru evaluarea practicilor de supraveghere în contextul obligațiilor internaționale privind drepturile omului.

Un grup de organizații ale societății civile a prezentat oficial cele 13 principii în data de 20 septembrie 2013, la Geneva, în cadrul unui eveniment organizat de către Navi Pillay, Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului și Frank LaRue, Raportorul Special ONU pentru Libertatea de Exprimare, în contextul celei de-a 24-a sesiuni a Consiliului pentru Drepturile Omului. Evenimentul a fost găzduit de către Misiunile Permanente ale Austriei, Germaniei, Liechtensteinului, Norvegiei, Elveției și Ungariei.

Navi Pillay a declarat, în cadrul acestui eveniment, că „progresele tehnologice reprezintă instrumente puternice pentru democrație, întrucât oferă tuturor posibilitatea de a participa în societate, dar utilizarea tot mai frecventă a tehnicilor de data mining de către agențiile de informații tinde să conducă la dispariția graniței dintre supravegherea legitimă și supravegherea arbitrară în masă.”