Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.10

Cu o majoritate covârșitoare de 503 voturi pentru, 55 împotrivă și 56 de abțineri, Parlamentul European a respins ideea includerii protecției drepturilor de proprietate intelectuală ca element cheie al securității interne a Uniunii Europene.

În Strategia Internă de Securitate pe care Comisia Europeană a adoptat-o la sfârșitul anului 2010, se arată că produsele contrafăcute periculoase reprezintă un risc pentru sănătatea oamenilor. Contrafacerea reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. “Pirateria” este, de asemenea, o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. În consecință, lupta împotriva “acțiunilor de contrafacere și piraterie” trebuie inclusă în Strategia Internă de Securitate a UE.

Această poziție este parte a unei strategii mai extinse, așa cum o dovedește ACTA, prin care se încearcă abordarea într-o manieră similară a tuturor drepturilor de proprietate intelectuală, considerându-se că medicamentele periculoase sunt la fel de importante ca și descărcarea ilegală de fișiere. Problema constă însă în faptul că dacă încălcările grave și cele banale ale drepturilor de proprietate intelectuală sunt considerate a fi la fel de importante, se va ajunge la situația în care încălcările grave vor fi considerate banale, și invers.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor

• 22 mai 2012: un nou raport suplimentar (de adoptare cu amendamente a propunerii legislative) adoptat de Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei;
• 22 mai 2012: plenul Camerei Deputaţilor adoptă propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului (vezi rezultat vot).

Iniţiativă legislativă privind înregistrarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice de tip Prepay

• 21 mai 2012: plenul Senatului respinge  propunerea legislativă privind colectarea şi stocarea datelor necesare identificării clienţilor serviciilor de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite (nr. voturi: DA= 76 NU=2 AB=1);
• calendar estimativ: mai - iunie 2012: dezbaterea propunerii legislative în Camera Deputaţilor. 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

În 8 mai 2012, Olanda a adoptat o lege esențială pentru menținerea caracterului deschis al Internetului, fiind, astfel, prima țară europeană care a implementat neutralitatea Internetului în legislația națională. În plus, au fost adoptate prevederi legislative care protejează utilizatorii față de acțiuni de deconectare și interceptare întreprinse de către furnizori.

Legea privind neutralitatea Internetului le interzice furnizorilor de Internet să intrevină în traficul utilizatorilor. Sunt premise măsuri de gestionare a traficului în cazuri de congestionare și pentru securitatea rețelei, atât timp cât aceste măsuri sunt în interesul utilizatorilor de Internet.

Legea conține și o prevedere împotriva măsurilor de interceptare a comunicațiilor, restricționând utilizarea de către ISP-iști a tehnologiilor invazive de tipul deep packet inspection (DPI). Acestea ar putea fi folosite doar în anumite circumstanțe sau cu acordul explicit al utilizatorului, care poate fi retras ulterior în orice moment. Utilizarea DPI a atras multă atenție atunci când furnizorul KPN a recunoscut că a analizat traficul utilizatorilor săi pentru a colecta informații privind utilizarea anumitor aplicații. Legea permite interceptarea comunicațiilor în baza unui mandat.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

Săptămâna viitoare, Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European, una dintre comisiile responsabile pentru formularea de avize cu privire la ACTA, va vota asupra proiectului său de aviz.

În momentul de față, se pare că DEVE va vota în favoarea ACTA. Parlamentarul responsabil pentru proiectul de aviz este euroscepticul ceh Jan Zahradil. Deși este evidentă atracția unui eurosceptic de a susține (și astfel de a urma, în mod ironic, linia Comisiei Europene) o propunere UE care este nepopulară și depășită, un vot “pentru” ar putea fi surprinzător pentru mulți observatori, riscând să creeze un impuls care ar putea da un nou suflu ACTA, despre care se crede în mod greșit că ar fi “murit”. Desigur, un vot “pentru” este posibil doar dacă membrii comisiei, al căror rol este să susțină politici care promovează dezvoltarea, ignoră opiniile organizațiilor precum Medici fără frontiere, ignoră analiza Ministerului pentru cooperare și dezvoltare economică al Germaniei privind pericolele pe care ACTA le prezintă pentru dezvoltare și ignoră direcția politică agreată în unele grupuri politice.

Pericolul apariției unor divizări în grupurile politice care și-au declarat deja opoziția față de ACTA este cel mai bine ilustrat de amendamentele propuse la proiectul de aviz al Comisiei pentru industrii (ITRE). În conformitate cu majoritatea intervențiilor din cadrul discuțiilor purtate în comisie, Amelia Andersdotter (Suedia, Partidul Verzilor/EFA), parlamentarul responsabil pentru elaborarea avizului, a propus respingerea ACTA. Însă liberalul danez Jens Rohde (care a stat alături de liderul grupului său politic la conferința de presă în care s-a anunțat opoziția liberalilor față de ACTA) este co-semnatarul unui amendament (alături de grupul conservator al popularilor europeni EPP) care propune eliminarea recomandării ca ACTA să fie respinsă. Răspunzând la un articol de blog în care era criticat pentru această poziție, Rhode a declarat că, atunci când emite un aviz pentru o altă comisie cu privire la o anumită propunere, o comisie nu are rolul de a formula recomandări. Însă nu a explicat care este scopul unui aviz, dacă nu acela de a exprima o opinie.

Am pus in discutie de mai multe ori pe acest site, dar si direct autoritatilor publice subiectul neutralitatii Internetului. Cum accesul la reteaua mondiala nu mai este de mult un lux, ci mai degraba un drept legal (asa cum este prevazut in dispozitiile privind serviciul universal), este important sa ne axam si asupra modului cum se face acest acces la Internet.

Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, pune cel mai bine punctul pe i cind vorbim de ceea ce trebuie sa insemne Neutralitatea Internetului:  "fiecare client trebuie sa poate accesa fie serviciu online, iar fiecare serviciu online trebuie sa poata accesa fiecare client".

La doar o zi dupa ce Olanda a adoptat prima lege din Europa care garanteaza acest principiu, va propunem sa participati la o conferinta pe tema Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului organizata de catre ApTI in colaborare cu ANCOM pe data de 5 Iunie 2012, in Bucuresti. 

Participarea este libera, dar inregistrarea este obligatorii. Agenda, invitatii si formularul de inregistrare (obligatoriu de completat inainte de eveniment) sunt disponibile pe pagina ANCOM.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor

• 23 aprilie2012: raport favorabil (de adoptare cu amendamente a propunerii legislative) adoptat de Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor;
• 24 aprilie 2012: plenul Camerei Deputaţilor decide retrimiterea la comisii a propunerii legislative, pentru un raport suplimentar.

Iniţiativă legislativă pentru modificarea şi completarea legislaţiei privind dreptul de autor şi drepturile conexe

• 23 aprilie 2012: propunerea legislativă (L212/2012) este transmisă pentru raport Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă şi pentru aviz Comisiei juridice, denumiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

După ce David Martin, desemnat ca raportor pentru ACTA în Parlamentul European, a anunțat că le va recomanda colegilor săi să voteze împotriva ACTA, s-a răspândit presupunerea că acesta ar fi sfârșitul ACTA. Dar această presupunere este greșită și periculoasă.

Lucrurile în Parlamentul European arată în felul următor. Dosarul ACTA a fost repartizat la cinci comisii parlamentare – patru dintre ele vor întocmi avize, în timp ce responsabilitatea pentru raportul final aparține Comisiei pentru comerț internațional (INTA). Dintre cei patru parlamentari responsabili pentru avize, doi sunt încă în favoarea ACTA – Marielle Gallo (EPP, Franța) și Jan Zahradil (ECR, Cehia), iar doi se opun – Amelia Andersdotter (Verzi/EFA, Suedia) și Dimitrios Droutsas (S&D, Grecia). Pe lângă faptul că susține ACTA, Jan Zahradil este cunoscut și pentru că a fost unui dintre cei 28 de parlamentari care au votat, săptămâna trecută, împotriva unei rezoluții a Parlamentului European care să limiteze exportarea instrumentelor de cenzură către regimuri autocratice.