proteste

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.15

Turkey Alternative Informatics Association, împreună cu alte 11 organizații neguvernamentale din Turcia, au publicat următorul anunț public, intitulat „Revendicarea drepturilor noastre privind mijloacele de comunicare socială („social media”), după protestele din Parcul Gezi”:

ONU și alte organizații internaționale au declarat că Internetul este principalul instrument pentru exercitarea libertății de exprimare și a libertății presei. Internetul și mijloacele de comunicare socială sunt indispensabile pentru progresul indivizilor, pentru participarea acestora în societate și pentru o democrație durabilă. Grupuri de oameni din întreaga lume solicită acces la informație, transparență și democrație participativă.

Libertatea de exprimare, libertatea de a protesta și viața privată sunt drepturi fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare constă și în libertatea de a avea alte opinii. Însă defăimarea, discursurile instigatoare și apelurile la violență nu sunt incluse în libertatea de exprimare.

Mijloacele de comunicare socială au schimbat considerabil stilurile de comunicare și organizare. Ele nu reprezintă o amenințare pentru societate, ci, dimpotrivă, sunt un grup de instrumente extrem de valoroase pentru societate. Utilizarea lor nu este un act ilegal, ci o parte a libertății de comunicare, aceasta fiind un drept constituțional. Supravegherea comunicațiilor desfășurate prin intermediul mediilor de comunicare socială este, însă, ilegală. Potrivit art.22 din Constituția Turciei, „orice individ are dreptul de a comunica în mod liber. Unul dintre elementele fundamentale ale comunicării este confidențialitatea.”

Un utilizator de facebook obișnuit semnează în medie 3 petiții online pentru sublinierea unei poziții colective sau întărirea drepturilor unui x subiect (nu mai contează prea mult dacă vorbim de un om sau de o plantă). De dragul discuției pe care o propunem cititorului, ne-am gândit la câteva întrebări și răspunsuri succinte ce ar trebui să ilustreze cu lux de culori ce este, pentru ce este și cât de relevant este în momentul de față protestul online sau virtual.

1. Care este fundamentul legal al protestului, fie el virtual sau nu?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.10

În data de 16 mai 2013, activiştii Internet din Germania au solicitat un Internet liber şi deschis, protestând cu ocazia adunării generale anuale a Deutsche Telecom  (DT). Activiştii au criticat planurile companiei de a încetini viteza conexiunilor Internet  după consumarea unui anumit volum de trafic. Partea cea mai gravă este că DT încalcă principiul neutralităţii Internetului – serviciile Internet pot plăti pentru a nu fi incluse în limitele stabilite.

În aprilie 2013, DT – care a deţinut monopol pe piaţa de telecomunicaţii, în calitate de companie deţinută de stat - a anunţat că are în vedere planuri de aplicare a unor măsuri de limitare a traficului în cazul clienţilor DLS (digital subscriber line). După transferarea unui anumit volum de date, undeva în jur de 75 GB pe lună, conexiunile DSL ar urma să fie încetinite la 384 Kbit/s, faţă de viteza originală de 16 Mbit/s. Imaginaţi-vă că o maşină rulează în mod normal cu o viteză de 50 km/h, dar după parcurgerea unei distanţe de 1000 km, viteza este redusă la 384 m/h – funcţionarea sa este afectată în mod semnificativ.

Pentru ca lucrurile să stea şi mai rău, DT a anunţat că ar urma să fie posibil pentru companiile Internet să plătească un tarif pentru a fi excluse de la aplicarea acestor limite. Lucru care se întâmplă deja în cazul Spotify – serviciul de streaming de muzică: traficul aferent utilizării acestui serviciu nu va fi luat în considerare la calcularea volumului de trafic al consumatorilor, iar serviciul Spotify va fi disponibil la viteza iniţială chiar şi atunci când viteza cu care pot fi accesate serviciile competitorilor este  redusă. DT încearcă să ucidă principiul neutralităţii Internetului, conform căruia toţi biţii sunt creaţi egali.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 9 iunie, protestatarii europeni vor avea din nou oportunitatea de a-și manifesta opoziția față de Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Primele astfel de proteste au avut loc în Europa în februarie 2012, când societatea civilă și-a exprimat îngrijorările cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale și la încurajarea acțiunilor de supraveghere a Internetului. Aceste acțiuni s-a alăturat numeroaselor puncte de vedere critice exprimate în ziare, avize și studii de către mediului academic, politicieni și organizații internaționale precum OSCE, Autoritatea Europeană pentru protecția datelor, Amnesty International, Comitetul Economic și Social al UE.

Comisia Europeană a decis recent să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la ACTA, formulând, în acest sens, următoarea întrebare:  “Acordul comercial de combatere a contrafacerii este compatibil cu Tratatele  europene, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene?” Într-o declarație de presă, Comisarul De Gucht le-a solicitat parlamentarilor europeni să amâne votul asupra ACTA.

Text publicat pe Contributors.ro de Bogdan Manolea.

Pe o vreme cainoasa cu ninsoare si vant, citeva mii de cetateni ai Romaniei au iesit simbata, 11 Februarie 2012 in strada pentru a protesta. Nu pentru salarii, pensii sau orice alt fel de avantaje financiare, ci pentru niste chestiuni legate de Internet, un tratat international (ACTA) si drepturile lor. Pentru cei ce nu au fost acolo, cred ca merita punctate citeva aspecte pozitive si negative ale protestului, din punctul de vedere (evident subiectiv) al unuia care a fost acolo vreo citeva ore. Ce merita remarcat:

ACTA este doar scânteia. Ne pasă mai mult decât cred unii politicieni de Internetul liber şi deschis pe care îl avem astăzi. Internetul nostru.  Pentru mâine, 11 Februarie 2012, s-au anunţat proteste împortiva ACTA în aproape toate ţările europene.

ApTI consideră că orice măsură care ar putea duce la cenzura şi blocarea dezvoltarii Internetului sunt masuri extreme ce nu pot fi justificate, cu atât mai mult pentru apararea unor interese pecuniare ale unei industrii ce se încapaţânează să ramana in secolul trecut. Ca atare, deşi nu suntem implicaţi ca organizatori, nu putem decât să-i susţinem pe toţi cei ce doresc să protesteze paşnic pentru a demonstra că ne pasă de Internetul nostru liber.

Mai multe detalii despre cum poti tu sa ajuti sa blochezi ACTA vei gasi pe http://www.stopacta.ro, intr-un proiect facut de ApTI cu alte organizatii si persoane interesate. Pina atunci, pune bannerul de mai jos pe site-ul, blogul sau pagina ta de facebook.

Lista protestelor din Romania de care am auzit o gasiti mai jos: