raport

Parlamentarii europeni propun din nou blocarea site-urilor web

  • Posted on: 25 April 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

Raport de activitate 2012

  • Posted on: 18 April 2013
  • By: Redacția ApTI

Anul 2012 a fost pentru ApTI un an plin cu activităţi: am promovat reutilizarea informaţiilor din sectorul public şi accesibilitatea datelor deschise, am susţinut libertatea de exprimare şi neutralitatea Internetului, am lansat un proiect prin care să evidenţiem modul în care parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative care au efect asupra drepturilor civile digitale,  am urmărit iniţiativele legislative româneşti şi europene şi am formulat puncte de vedere asupra unora dintre acestea şi ne-am opus ACTA şi reţinerii datelor de trafic de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice.

Toate aceste acţiuni sunt prezentate în raportul de activitate al asociaţiei pentru anul 2012, pe care îl publicăm astăzi. Raportul este structurat în mai multe capitole şi conţine informaţii despre activităţile ApTI în domenii precum: protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare, dreptul de autor şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, guvernanţa Internetului. 

Raport Skype privind solicitările autorităților de acces la date

  • Posted on: 15 April 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.7

În primul său raport privind transparența – Raport privind solicitările autorităților responsabile cu aplicarea legii din anul 2012 (2012 Law Enforcement Requests Report), Microsoft explică felul în care abordează solicitările de acces la date venite din partea autorităților responsabile cu aplicarea legii din întreaga lume. Raportul include informații și date detaliate referitoare la platforma sa de comunicare Skype, aceasta fiind prima clarificare publică referitoare la statutul legal și jurisdicțional al companiei, de la achiziționarea Spype de către Microsoft în 2011.

Publicarea raportului vine după o serie de presiuni exercitate asupra Microsoft de către societatea civilă; în ianuarie 2012, peste 40 de organizații (inclusiv Access și EDRi) și 60 de indivizi au cerut Microsoft, printr-o scrisoare deschisă, să publice un raport de transparență și să clarifice obligațiile, practicile și politice de divulgare  ale companiei.

Atenția publică acordată Skype are un motiv bun: platforma are peste 663 de milioane de utilizatori și este un instrument crucial pentru activiști și apărători ai drepturilor omului, care depind de acest serviciu. În absența altor opțiuni semnificative sau funcționale pentru canale de comunicație sigure, acești utilizatori trebuie să știe urgent dacă pot utiliza cu incredere în Skype pentru conversații cu caracter sensibil.

Mai multă transparență și responsabilitate pentru sistemele de supraveghere

  • Posted on: 4 February 2013
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.2

Un raport intitulat „Supraveghere și luptă împotriva infracționalității și violenței” a fost realizat în cadrul proiectului IRISS (Increasing Resilience in Surveillance Societies), finanțat de către Comisia Europeană prin Al Șaptelea Program Cadru.

Poziția Parlamentului European privind răspunderea ISP-iștilor

  • Posted on: 28 September 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

În data de 11 septembrie 2012, Parlamentul European a votat asupra raportului elaborat, din proprie inițiativă, de către Jean-Marie Cavada (EPP, Franța), cu privire la distribuirea online a operelor audiovizuale.

Raportul inițial conținea o serie de termeni suprinzători și potențial problematici referitori la răspunderea operatorilor de rețea. Textul făcea referire la identificarea de “modalități care să încurajeze operatorii de rețea să își standardizeze instrumentele tehnice” în scopul aplicării prevederilor legale privind dreptul de autor, menționând în același timp că tendința actuală este aceea de eliminare a răspunderii operatorilor de rețea. Această abordare este însă eronată, putând conduce la privatizarea cenzurii (aplicarea de măsuri de cenzură de către sectorul privat) și încurajarea aplicării dreptului de autor în afara statului de drept. În plus, printr-o astfel de abordare nu se atinge obiectivul raportului, și anume acela de a promova și dezvolta accesul la conținut cultural.

Din fericire, partea problematică a raportului (pct.59 din raportul final) a fost respinsă de către Parlamentul European în cadrul procedurii de vot final.

Acest vot este important din trei motive.

În primul rând, Parlamentul European ar fi întâmpinat dificultăți în a convinge alte instituții cu privire la credibilitatea sa în acest dosar. Un raport care conține afirmații evident eronate nu poate fi credibil.

ACTA nu a murit

  • Posted on: 12 May 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

Săptămâna viitoare, Comisia pentru dezvoltare (DEVE) a Parlamentului European, una dintre comisiile responsabile pentru formularea de avize cu privire la ACTA, va vota asupra proiectului său de aviz.

În momentul de față, se pare că DEVE va vota în favoarea ACTA. Parlamentarul responsabil pentru proiectul de aviz este euroscepticul ceh Jan Zahradil. Deși este evidentă atracția unui eurosceptic de a susține (și astfel de a urma, în mod ironic, linia Comisiei Europene) o propunere UE care este nepopulară și depășită, un vot “pentru” ar putea fi surprinzător pentru mulți observatori, riscând să creeze un impuls care ar putea da un nou suflu ACTA, despre care se crede în mod greșit că ar fi “murit”. Desigur, un vot “pentru” este posibil doar dacă membrii comisiei, al căror rol este să susțină politici care promovează dezvoltarea, ignoră opiniile organizațiilor precum Medici fără frontiere, ignoră analiza Ministerului pentru cooperare și dezvoltare economică al Germaniei privind pericolele pe care ACTA le prezintă pentru dezvoltare și ignoră direcția politică agreată în unele grupuri politice.

Pericolul apariției unor divizări în grupurile politice care și-au declarat deja opoziția față de ACTA este cel mai bine ilustrat de amendamentele propuse la proiectul de aviz al Comisiei pentru industrii (ITRE). În conformitate cu majoritatea intervențiilor din cadrul discuțiilor purtate în comisie, Amelia Andersdotter (Suedia, Partidul Verzilor/EFA), parlamentarul responsabil pentru elaborarea avizului, a propus respingerea ACTA. Însă liberalul danez Jens Rohde (care a stat alături de liderul grupului său politic la conferința de presă în care s-a anunțat opoziția liberalilor față de ACTA) este co-semnatarul unui amendament (alături de grupul conservator al popularilor europeni EPP) care propune eliminarea recomandării ca ACTA să fie respinsă. Răspunzând la un articol de blog în care era criticat pentru această poziție, Rhode a declarat că, atunci când emite un aviz pentru o altă comisie cu privire la o anumită propunere, o comisie nu are rolul de a formula recomandări. Însă nu a explicat care este scopul unui aviz, dacă nu acela de a exprima o opinie.

Scrisoare a societăţii civile către Comisia Europeană cu privire la reţinerea datelor

  • Posted on: 6 October 2011
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.19

EDRi, alături de 37 alte organizaţii neguvernamentale (printre care şi ApTI) din 14 ţări au transmis, în 26 septembrie 2011, o scrisoare către comisarii europeni Malmström, Kroes şi Reding cu privire la evaluarea şi revizuirea Directivei privind reţinerea datelor. Scopul acestei scrisori este de a oferi informaţii care să poată fi folosite de către Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare a legislaţiei în domeniu.

EDRi a publicat, în aprilie 2011, propriul  Raport de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor, pentru a evidenţia deficienţele Raportului oficial al Comisiei Europene. În loc să aştepte finalizarea, de către Comisie, a următoarei etape a procesului de evaluare, Studiul de impact, EDRi a considerat că ar fi utilă în momentul de faţă prezentarea unei analize asupra a ceea ce organizaţiile societăţii civile consideră drept un set minim de chestiuni care ar trebui să fie abordate în respectivul studiu. Pentru a se evita orice confuzie, se menţionează încă de la începutul scrisorii că  singura concluzie la care poate ajunge un studiu adecvat este aceea că Directiva nu este necesară, dar este ilegală.

Scrisoarea atrage atenţia asupra faptului că la nivelul Comisiei Europene a fost deja elaborată o metodologie pentru analizarea compatibilităţii între propunerile legislative iniţiate şi drepturile fundamentale ale omului – aşa-numita “listă de verificare a drepturilor fundamentale” (fundamental rights checklist), care este parte componenţă a “Strategiei pentru o implementare eficientă, de către Uniunea Europeană, a Cartei Drepturilor Fundamentale”.

Pagini