Fundația Soros România și Asociația pentru Tehnologie și Internet vă invită vineri, 29 noiembrie 2013, la dezbaterea „Date deschise și date cu caracter personal: în căutarea unui compromis necesar”.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.21

Françoise Castex, membru francez al grupului socialist din Parlamentul European, a publicat, în data de 9 octombrie, un proiect de raport privind remunerațiile compensatorii pentru copia privată. Cea mai importantă întrebare pe care o ridică raportul este: vorbiți serios, dna Castex?

Raportul abordează chestiunea „creatorilor” care ar trebuie să fie „compensați” pentru copiile private ale conținutului achiziționat în mod legal, precum muzică sau materiale în format tipărit. În unele state UE nu există remunerații compensatorii, iar în altele remuneratiile sunt stabilite la un nivel scăzut. În Franța, însă, țara dnei Castex, remunerațiile sunt de departe cele mai ridicate din Europa, generând o industrie a drepturilor de autor foarte bine finanțată și care este foarte eficientă în activitățile de lobby menite să asigure protejarea propriilor interese.

Există, așadar, o problemă imensă care trebuie abordată – ar trebui să avem această taxă extrem de ineficientă, în cazul căreia fiecare euro generat costă 52 de cenți pentru a fi colectat? Ar trebui să compensăm artiștii – sau pe oricine altcineva – pentru pierderile care nu au fost niciodată demonstrate clar? Astfel de întrebări sunt evitate de către dna Castex, care preferă să se concentreze pe sofisme și dezinformare.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.21

Noile dezvăluiri făcute de Edward Snowden arată că NSA pare să spioneze pe toată lumea, aliați sau dușmani deopotrivă, colectând date de oriunde și de la oricine, pentru a obține un „avantaj diplomatic” față de aliați precum Franța și Germania sau un „avantaj economic” față de țări precum Japonia sau Brazilia. Sau mai mult?

New York Times explică faptul că nu doar NSA solicită datele pe care le colectează, dar alți „clienți” ai agenției solicită diferite date de la NSA. Iar în acest context „clienți” înseamnă „nu doar Casa Albă, Pentagon, FBI și CIA, dar se referă și la Departamentele de Stat și Energie, Securitate Internă și Comerț și Reprezentantul pentru Comerț al SUA (USTR).”

Dar USTR este, de fapt, omologul administrației SUA care negociază acordul de comerț liber SUA/UE (TTIP) cu reprezentanții Comisiei Europene. Ceea ce oferă o nouă perspectivă asupra întregului proces referitor la TTIP. Și o nouă perspectivă asupra informațiilor deja prezentate de către EDRi în 13 iunie 2013: Comisia Europeană a eliminat din prevederile propunerii de Regulament privind protecția datelor pentru a relaxa regulile referitoare la transferul datelor către autorități din afara UE.

Open Educational Resource university sau OERu, îți dă posibilitatea să faci gratuit o multitudine de cursuri de la cele mai prestigioase universități, de oriunde din lume, doar cu ajutorul unei conexiuni la Internet. Mai mult, cursurile online pe care optezi să le faci – în prezent sunt oferte de cursuri de la peste 30 de unități de învățământ de pe 5 continente -  pot fi și acreditate.

Săptămâna viitoare Brașovul ne invită la primul festival de filme sub licență liberă! E un pas inedit pentru festivalurile organizate la noi în țară, așa că mergem să-i susținem și să avem o discuție interactivă pe tema licențelor libere :) Evenimente similare au mai fost doar Nordic Film Fest și Barcelona CC Film Fest.

Articol preluat din Newsletter-ul 11.20

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, în 10 octombrie 2013, în cazul Delfi AS vs. Estonia, că un portal de știri online este responsabil pentru comentariile ofensatoare postate de către cititori cu privire la articolele publicate.

Curtea a considerat că decizia instanțelor estoniene cu privire la responsabilitatea portalului de știri a reprezentat o restricționare justificată și proporțională a dreptului la liberă exprimare, în special întrucât: comentariile erau puternic ofensatoare; portalul nu a reușit să prevină publicarea lor, a profitat de existența lor și le-a permis autorilor să rămână anonimi; amenda impusă de instanțele estoniene nu a fost excesivă.

Deși portalul a susținut că Directiva europeană privind comerțul electronic, așa cum aceasta a fost transpusă în legislația estoniană, exclude responsabilitatea portalului în acest caz, Curtea a considerat că este de competența instanțelor naționale să soluționeze cazurile legate de interpretarea legislației interne, astfel că nu a abordat acest caz din perspectiva legislației europene.

Decizia CEDO a fost intens dezbătută de către susținători ai libertății de exprimare, care au criticat eșecul „ de a înțelege rolul intermediarilor Internet ca facilitatori ai exercitării dreptului la liberă exprimare”.