Articol preluat de pe blogul igf.ro

Una dintre chestiunile intens dezbătute în cadrul EuroDIG în ultimii ani se referă la neutralitatea Internetului, acel principiu care face ca această „reţea a reţelelor” să fie un spaţiu liber, independent de orice intervenţie a unui furnizor de comunicaţii electronice care ar decide să aplice un tratament diferenţiat între aplicaţiile şi serviciile furnizate prin intermediul reţelei sale.

La nivel național, regional și internațional au existat nenumărate dezbateri asupra acestui concept, în cadrul cărora s-a subliniat faptul că un Internet lipsit de neutralitate nu este un lucru de dorit, întrucât ar avea impact negativ asupra caracterului deschis al rețelei, precum și asupra accesului la informație,  libertății de exprimare și dreptului la viață privată. Pe de altă parte, se admite faptul că, pentru asigurarea unui anumit nivel de calitate al serviciilor de acces la Internet, unele activități de gestionare a traficului sunt acceptabile și chiar de dorit, atât timp cât acestea sunt transparente și nediscriminatorii. Rămâne încă în discuție chestiunea găsirii unei soluții adecvate pentru asigurarea neutralității Internetului, având în vedere cele două posibilități existente: abordarea ex-ante, constând în reglementarea clară a principiului neutralității Internetului și a condițiilor în care pot fi realizate acțiuni de gestionare a rețelei, orice altă acțiune contrară neutralității Internetului urmând să fie sancționabilă, și abordarea ex-post, constând în posibilitatea unei intervenții a autorităților de reglementare în cazul în care au loc încălcării ale neutralității Internetului și drepturilor utilizatorilor.

Dezbaterea de anul acesta din cadrul EuroDIG a pornit de la afirmațiile comisarului european pentru Agendă Digitală, Neelie Kroes, potrivit căreia elementele esențiale pentru protejarea neutralității Internetului sunt transparența, concurența și posibilitatea utilizatorilor de a alege serviciile de Internet care li se potrivesc. Întrebarea ridicată în cadrul dezbaterii a fost dacă o astfel de abordare este suficientă pentru neutralitatea Internetului și pentru protejarea drepturilor utilizatorilor.

Articol preluat de pe blogul igf.ro

În contextul dezbaterilor internaționale referitoare la accesul la conținut online și protecția dreptului de autor, una dintre sesiunile plenare ale EuroDIG și-a propus să aducă în discuție următoarele întrebări: cine face bani din conținutul online? în ce condiții, stabilite de către cine? cine plătește pentru acest conținut?

Participanții la discuții au subliniat faptul că, dacă în  „era pre-digitală”, răspunsurile la acestea întrebări erau relativ simple și ușor de identificat, evoluția Internetului a condus la schimbări semnificative în ceea ce privește producerea, distribuirea și accesarea conținutului, fiind, astfel, mult mai dificil de stabilit cine profită de pe urma acestui conținut și cine ar trebui să plătească pentru accesarea lui. Schimbările tehnologice au creat „disfuncționalități” la nivelul modelelor de afaceri ale industriei de conținut, au generat o creștere considerabilă a cantității de conținut disponibil publicului și au creat noi posibilități pentru accesarea acestui conținut.

Atunci când dreptul de autor a fost introdus, scopul său a fost acela de a-i recompensa pe artiști, permițând, în același timp, accesul publicului la conținut și contribuind la progresul cultural și științific. Dar noile realități ale spațiului online au „copleșit” sistemul de drepturi de autor și au creat provocări care trebuie abordate în așa fel încât să se asigure luarea în considerare și protejarea intereselor tuturor părților vizate (producători de conținut, editori și consumatori).

Articol preluat de pe blogul igf.ro

În perioada 20-21 iunie 2013 a avut loc, în Lisabona, cea de-a șasea ediție a European Dialogue on Internet Governance (EuroDIG), eveniment pan-european dedicat discuțiilor pe teme de guvernanța Internetului relevante pentru comunitatea Internet din Europa.

Ediția de anul acesta a EuroDIG a avut ca temă generală rolul Internetului pentru societate și servirea interesului public, aceasta fiind abordată cu precădere în cadrul unei sesiuni plenare la care au participat reprezentanți ai sectorului public, industriei, mediului tehnic și societății civile.

În cadrul dezbaterilor s-a conturat ideea că interesul public este un concept dificil de definit, mai ales atunci când vorbim despre Internet și rolul acestuia în societate. Trebuie stabilit mai întâi cine are dreptul sau obligația de a defini interesul public, cine este publicul și care sunt interesele acestuia. Niciuna dintre aceste întrebări nu pare să aibă un răspuns clar, unanim acceptat. Guvernele, pe de o parte, tind să își asume dreptul de a defini interesul public la nivel național. Dar Internetul nu ține cont de granițe și de sisteme statale, astfel că, în acest caz, ar trebui să vorbim despre un interes public global, care nu poate fi definit doar ca o sumă a intereselor publice naționale.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.12

În data de 18 iunie 2013, EDRi a transmis Ambasadei Statelor Unite ale Americii următoarea scrisoare cu privire la PRISM și protecția datelor cu caracter personal:

EDRI vă mulțumește pentru invitația de a se întâlni cu dumneavoastră astăzi. Apreciem oportunitatea de a avea o discuție cu privire la chestiuni actuale extrem de importante pentru cetățenii de pe ambele părți ale Oceanului Atlantic.

Cu toate acestea, am dori, de asemenea, să ne exprimăm profunda dezamăgire cu privire la recentele dezvăluiri referitoare la programul PRISM și la cadrul legislativ aferent, care oferă o bază legală internă pentru această activitatea. Solicităm și ne așteptăm la mai mult de la Statele Unite ale Americii.

Am dori, de asemenea, să ne exprimă dezamăgirea cu privire la comportamentul Statelor Unite ale Americii în timpul discuțiilor referitoare la propunerile UE pentru un regulament și o directivă privind protecția datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește PRISM, supravegherea generală (nedirecționată) pe scară largă conduce la auto-cenzură, descurajarea părerilor diferite, restricționarea libertății de asociere și restricționarea libertății de comunicare. Într-un astfel de mediu, discursul și participarea democratică sunt afectate în mod semnificativ.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.12

La începutul acestui an, Grupul la nivel înalt privind pluralismul și libertatea mass-media, constituit la nivelul Comisiei Europene, a publicat un raport și a prezentat o serie de recomandări referitoare la protecția și promovarea unei mass-medii libere și pluraliste în Europa.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică asupra acestor documente, cu scopul de a iniția discuții pe marginea libertății mass-mediei, fără însă a detalia eventualele acțiuni sau măsuri concrete pe care le-ar putea avea în vedere.

În răspunsul său din 14 iunie, EDRi a subliniat faptul că, pentru a putea implementa în mod eficient art.21 al Tratatului privind Uniunea Europeană, Uniunea Europeană este credibilă pe plan internațional atunci când libertatea presei și a mass-mediei sunt protejate și respectate pe plan intern. EDRI a evidențiat faptul că sprijinirea jurnalismului de calitate poate fi realizată doar prin măsuri de protecție adecvate pentru surse și a solicitat Comisiei Europene să propună un instrument care să ofere astfel de măsuri de protecție juridică.

Protestele au început pe 28 mai 2013 la Istanbul, unde sute de persoane și-au exprimat nemulțumirea față de planul de defrișare a parcului Gezi. Organizate ca răspuns la planurile guvernului de a transforma spațiul verde din centrul pieței înlocuindu-l cu un centru comercial, protestele s-au transformat într-o expresie mai viscerală a nemulțumirii generale în legătură cu politicile guvernamentale, în special împotriva premierului Recep Tayyip Erdoğan.

Am vorbit de mai multe ori în site despre guvernanța Internetului*. Această sintagmă înglobează o gamă largă de subiecte, de la protecția vieții private în spaţiul online, la accesul la Internet și aspectele tehnice care stau în spatele Internetului. Dacă sunteți interesați de astfel de subiecte și vreți să aflați mai multe, vă anunțăm că Diplo Foundation organizează trei cursuri de e-learning în domeniu, pe următoarele teme:

• Protecția vieții private și a datelor cu caracter personal– vor fi prezentate și discutate detalii privind principalele instrumente care vizează protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, efectele acestora asupra reglementărilor regionale și internaționale, chestiuni emergente precum anonimizarea, rețelele sociale, cloud computing-ul și rolul companiilor în asigurarea protecției vieții private;
• Politici în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și planificare strategică– va cuprinde discuții privind politici și strategii naționale în domeniul ICT, dezvoltarea, implementarea și managementul acestor strategii și analiza unor studii de caz.
• Infrastructură și resursele critice ale Internetului– vor fi avute în vedere chestiuni precum dezvoltarea infrastructurilor de comunicații electronice, costuri de conectare, cadrul de reglementare, protocolul IP, neutralitatea Internetului, sistemul de nume de domenii și rolurile diferiților actori.