Dacă sunteţi interesaţi de programele libere (inclusiv sistemul de operare GNU/Linux) şi de alte subiecte conexe, sunteţi invitaţi să vă înscrieţi la şcoala de vară "Informatica la Castel", care va avea loc în perioada 26-31 august 2013.

Şcoala de vară este dedicată programelor libere în România şi deschisă tuturor celor interesaţi de acest subiect: jurnalişti, studenţi, profesori, avocaţi, funcţionari publici, arhitecţi etc.

Pentru că locurile sunt limitate, cei dornici să participe sunt invitaţi să se înscrie din timp.

Detalii sunt disponibile pe site-ul http://proinfo.uvvg.ro/

În data de 9 iunie 2013 a fost dată publicităţii "Sinteza Raportului de control privind verificările efectuate la Ministerul pentru Societatea Informaţională în legătură cu modul de implementare a proiectului e-România 2". Controlul a fost efectuat de către Corpul de control al primului-ministru şi a a vizat verificarea modului în care au fost utilizate fondurile publice alocate în 2010 şi 2011 pentru realizarea proiectului "e-România 2", precum şi verificarea respectării dispoziţiilor legate cu privire la tribuirea şi executarea contractului de achiziţie publică pentru implementarea proiectului "e-România 2".

Proiectul "e-România 2", parte a Programului Naţional e-România, a avut ca obiectiv dezvoltarea unui portal cu informaţii despre toate localitîţile din România, incluzând: scurt istoric, autorităţi locale, obiective turistice, caracteristici geografice, informaţii despre cultură, sănătate, educaţie, mediu de afaceri etc. În urma procedurii de achiziţie publică organizată de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale MCSI (în prezent, Ministerul penrtu Societatea Informaţională), proiectul urma să fie implementat de către S.C. Omnilogic S.R.L., între cele două părţi fiind încheiat un contract în valoare totală de 49.958.530,10 RON. 

În sinteza Raportului de control se arată următoarele:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.11

În data de 30 mai 2013, Neelie Kroes, vice-președinte al Comisiei Europene și comisar pentru Agenda Digitală, a ținut un discurs în fața Parlamentului European, în care a vorbit despre necesitatea garantării neutralității Internetului în Europa. În cadrul acestui discurs, Kroes a anunțat că va propune un pachet legislativ până în primăvara anului 2014. „Nu ne putem permite în Europa toate aceste obstacole nenumărate, inutile și artificiale în calea pieței unice în domeniul telecomunicațiilor”, a afirmat Kroes, solicitând sprijinul Parlamentului European în acest sens.

Solicitarea a fost suprinzătoare, având în vedere faptul că Parlamentul a emis deja două rezoluții, în decembrie 2012, prin care a cerut Comisiei să propună o legislație care să garanteze neutralitatea Internetului și a îndemnat-o pe Neelie Kroes să renunțe la abordarea „așteptăm și vedem”.

Kroes și-a manifestat cu entuziasm intenția de a introduce o reformă și de a crea o piață unică puternică: „Vreau să puteți spune că ați salvat dreptul cetățenilor de a accesa un Internet liber, garantând neutralitatea Internetului. Vreau să vă canalizați cunoștințele și pasiunea într-o legislație necesară pentru realizarea unei piețe unice reale.”

Însă la doar o săptămână după ce a solicitat sprijinul Parlamentului European pentru garantarea neutralității Internetului, Kroes a confirmat îngrijorările societății civile cu privire la faptul că poziția sa asupra acestei chestiuni rămâne problematică.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.11

Propunerea de Regulament privind protecția datelor, lansată de către Comisia Europeană în ianuarie 2012, este în momentul de față dezbătută de către membrii Parlamentului European, care încearcă să decidă asupra votului care se va da în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, posibil la începutul lunii iulie 2013.

Propunerea de regulament, care are peste 4000 de amendamente, abordează chestiuni precum dreptul de a fi uitat, portabilitate datelor, realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământul și accesul la propriile date cu caracter personal.

Unele dintre amendamente sunt rezultatul unor activități continue de lobby desfășurate de către companii majore și par să aibă scopul de a întârzia procesul de adoptare a regulamentului și de a submina drepturile fundamentale ale omului. Peter Hustinx, șef al Autorității Europene pentru Protecția Datelor, a atras atenția asupra faptului că reglementarea europeană este în pericol să eșueze din cauza „lobby-ului excesiv” al corporațiilor și al altor entități care sunt împotriva revizuirii legislației privind protecția vieții private.

Grupurile de lobby susțin că o protecție puternică a datelor cu caracter personal va genera o regresie socială și economică și că principii precum consimțământul sunt nesustenabile din punct de vedere economic și ar trebui moderate.

Statele Unite ale Americii au solicitat de câteva ori, în mod public, slăbirea drepturilor cetățenilor europeni. În cadrul conferinței „Computers, Privacy and Data Protection” din ianuarie 2013, de la Bruxelles, Stewart Robinson, consilier juridic în cadrul Misiunii SUA pe lângă UE, a condamnat propunerile europene și a declarat că drepturile sunt „ceea ce noi (guvernul) vă dăm”.

ApTI a transmis astăzi, către ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), un punct de vedere referitor la Proiectul de Decizie privind stabilirea măsurilor minime de securitate ce trebuie luate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului și raportarea incidentelor cu impact semnificativ asupra furnizării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, supus consultării publice de către autoritate.

Proiectul de decizie este construit pe baza unora dintre prevederile OUG nr.111/2011 privind comunicațiile electronice și detaliază obligațiile furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului în ceea ce privește:

• luarea tuturor măsurilor de securitate adecvate pentru administrarea riscurilor care pot afecta securitatea rețelelor și serviciilor;
• notificarea ANCOM cu privire la existența unor incidente cu impact semnificativ asupra securității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice.

ApTI îşi exprimă susţinerea faţă de iniţiativa ANCOM, considerând că adoptarea unei decizii care să abordeze problema măsurilor minime de securitate ce trebuie luate de către furnizori este o măsură necesară și bine-venită, mai ales în contextul concluziile desprinse de către ANCOM din cele două studii efectuate în anul 2012 cu privire la securitatea și integritatea serviciilor și rețelelor de comunicații electronice, conform cărora „doar o parte dintre furnizori au proceduri clare și documentate pentru asigurarea continuității rețelelor și serviciilor, în majoritatea cazurilor stabilirea unor măsuri de securitate efectuându-se reactiv, în momentul apariției unui incident” (Raportul anual de activitate al ANCOM, paginile 13-14).

În punctul de vedere transmis, ApTI a formulat şi o serie de propuneri de modificare şi completare a proiectului de decizie:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRI 11.10

În data de 16 mai 2013, activiştii Internet din Germania au solicitat un Internet liber şi deschis, protestând cu ocazia adunării generale anuale a Deutsche Telecom  (DT). Activiştii au criticat planurile companiei de a încetini viteza conexiunilor Internet  după consumarea unui anumit volum de trafic. Partea cea mai gravă este că DT încalcă principiul neutralităţii Internetului – serviciile Internet pot plăti pentru a nu fi incluse în limitele stabilite.

În aprilie 2013, DT – care a deţinut monopol pe piaţa de telecomunicaţii, în calitate de companie deţinută de stat - a anunţat că are în vedere planuri de aplicare a unor măsuri de limitare a traficului în cazul clienţilor DLS (digital subscriber line). După transferarea unui anumit volum de date, undeva în jur de 75 GB pe lună, conexiunile DSL ar urma să fie încetinite la 384 Kbit/s, faţă de viteza originală de 16 Mbit/s. Imaginaţi-vă că o maşină rulează în mod normal cu o viteză de 50 km/h, dar după parcurgerea unei distanţe de 1000 km, viteza este redusă la 384 m/h – funcţionarea sa este afectată în mod semnificativ.

Pentru ca lucrurile să stea şi mai rău, DT a anunţat că ar urma să fie posibil pentru companiile Internet să plătească un tarif pentru a fi excluse de la aplicarea acestor limite. Lucru care se întâmplă deja în cazul Spotify – serviciul de streaming de muzică: traficul aferent utilizării acestui serviciu nu va fi luat în considerare la calcularea volumului de trafic al consumatorilor, iar serviciul Spotify va fi disponibil la viteza iniţială chiar şi atunci când viteza cu care pot fi accesate serviciile competitorilor este  redusă. DT încearcă să ucidă principiul neutralităţii Internetului, conform căruia toţi biţii sunt creaţi egali.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.10

Reforma legislației UE privind protecția datelor cu caracter personal și a vieții private a intrat într-o etapă extrem de importanță. În momentul de față, există peste 4000 de amendamente depuse în Parlamentul European la Propunerea de Regulament privind protecția datelor, iar parlamentarii încearcă să ajungă la un compromis,  pentru a putea vota, înainte de vacanță de vară, asupra raportului întocmit de europarlamentarul Jan Philipp Albrecht.

Săptămâna trecută, o coaliție alcătuită din grupuri europene și internaționale care activează în domeniul drepturilor digitale (Access, Bits of Freedom, Digitale Gesellschaft, La Quadrature du Net, Open Rights Group, Panoptykon, Privacy International și EDRi) au organizat o „tabără” de trei zile pentru activiști, într-o încercare de a contrabalansa eforturile uriașe depuse de grupurile de lobby în Parlament în ultimele câteva luni.

Campania nakedcitizens.eu este un răspuns la aceste acțiuni de lobby fără precedent. Campania a debutat cu publicarea unui raport în care s-a evidențiat faptul că multe dintre amendamentele depuse în Parlamentul European riscă să submineze grav dreptul la viață privată al cetățenilor UE. Scopul taberei de săptămâna trecută, ca parte a campaniei, a fost acela de a îi pune pe activiștii din societatea civilă și pe susținătorii vieții private în legătură cu parlamentarii europeni și de a explica de ce unele propuneri ar afecta dreptul la viață privată ale cetățenilor UE.

Ce puteți face