Cunoscute sub numele de Protect IP Act (PIPA) în Senatul SUA și Stop Online Piracy Act (SOPA) în Camera Reprezentanților, cele două propuneri legislative au ca scop declarat combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online. Însă, dacă va fi adoptată, noua legislație va compromite securitatea Internetului, va limita libertatea de exprimare online și va încetini creșterea în sectorul tehnologic. Guvernul SUA va putea să oblige ISP-iștii și motoarele de căutare să blocheze încercările utilizatorilor de Internet de a accesa anumite site-uri web, în timp de corporațiile și alți actori privați vor putea să obțină ordine judecătorești prin care să fie cenzurate site-uri web din afara țării.

În acest context, tot mai multe acțiuni au fost inițiate la nivel internațional, în semn de protest față de cele două propuneri legislative.

Într-o scrisoare adresată Senatului SUA, o serie de organizații din întreaga lume (printre care și ApTI) atrag atenția asupra faptului că PIPA, prin prevederile sale, solicită utilizarea de instrumente de cenzură pe Internet, subminează caracterul global al Internetului și amenință libertatea de exprimare în mediul online. În scrisoare se menționează faptul că adoptarea PIPA va fi interpretată ca un mesaj prin care li se comunică altor națiuni că utilizarea instrumentelor de cenzură nu este doar acceptabilă, ci și încurajată.

ApTI, alături de alte aproximativ 180 de persoane şi organizaţii, a semnat o scrisoare deschisă către Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin care i se solicită  acesteia să publice liber limitele unităților administrativ-teritoriale. 

Scrisoarea, iniţiată de către Asociaţia GEO-SPAŢIAL.ORG, subliniază faptul că, deşi aceste aceste limite sunt prezente în cadrul geoportalului INSPIRE al României și pot fi descărcate în format DFW pe pe site-ul ANCPI, ele nu pot fi folosite în cadrul analizelor spațiale sau pentru reprezentare pe hărți tematice proprii, într-un sistem desktop GIS sau web-based GIS. De asemenea, semnatarii solicită punerea la dispoziție a acestor date printr-o licență deschisă, astfel încât să se permită reutilizarea liberă a acestora și integrarea lor fară probleme legale în alte proiecte comerciale și necomerciale, acest lucru fiind în concordanță cu strategia Comisiei Europene cu privire la accesul deschis la datele colectate de autorități și servicii publice.

Dosar legislativ - Inițiative legislative românești

• Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor
  • 16 decembrie 2011: primire "punct de vedere" de la Guvern: constatând conflictul dintre obligaţia României de a transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor şi necesitatea respectării cerinţelor formulate în decizia Curţii Constituţionale  din octombrie 2009, Guvernul consideră că "Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării" propunerii legislative;
  • 19 decembrie 2011: propunerea legislativă este prezentată în Biroul Permanent al Senatului, cu nr.L772/2011, şi repartizată pentru raport Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, şi pentru avize Comisiei economice, industrii şi servicii şi Comisiei pentru afaceri europene;
  • 20 decembrie 2011: depunere raport de respingere din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi;
  • 21 decembrie 2011: Senatul respinge propunerea legislativă.

• Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei
  • 7 decembrie 2011: raport suplimentar de respingere a proiectului de lege, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Dosar legislativ - Inițiative legislative europene

• Revizuirea Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal
  • calendar estimativ: 25 ianuarie 2012 - publicarea proiectului de Regulament privind protecţia inidivizilor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
  • versiunea neoficială a propunerii de Regulament privind protecţia indivizilor în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (14 decembrie 2011)

• Propunerea de Directivă privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile
  • 13 decembrie 2011:  finalizarea procedurii legislative -  textul final al Directivei este semnat de către preşedintele Parlamentului European şi preşedintele Consiliului Uniunii Europene.

Propunere legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, înregistrată spre dezbatere la Senat la începutul lunii noiembrie 2011, a primit, în data de 16 decembrie 2011, un "punct de vedere" de la Guvern. De regulă, punctele de vedere formulate de către Guvern cu privire la o propunere legislativă sunt fie favorabile (Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative), fie nefavorabile (Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative).

În documentul transmis Senatului, Guvernul arată că există un "conflict de norme juridice": pe de o parte, obligaţia României de a transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor, şi, pe de altă parte, necesitatea respectării cerinţelor formulate în decizia Curţii Constituţionale a României din octombrie 2009 (prin care Legea nr.298/2009 privind reţinerea datelor a fost declarată neconstituţională).

În faţa acestei situaţii, Guvernul alege să nu îşi asume niciun punct de vedere, considerând că "Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării" propunerii legislative.

Situaţia este cel puţin interesantă, dacă luăm în calcul şi faptul că textul actualei propuneri legislative privind reţinerea datelor a fost iniţial promovat ca proiect de lege iniţiat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (şi suspus consultării publice de către acesta).

Într-un comunicat de presă publicat în data de 19 decembrie 2011, CSISAC – Consiliul Consultativ pentru Societate Informațională al Societății Civile (Civil Society Information Society Advisory Council), din care face parte și ApTI, a salutat Recomandarea privind principii pentru elaborarea de politici referitoare la Internet, adoptată de către Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 13 decembrie 2011. Recomandarea, prin care este reafirmat angajamentul OCDE față de un Internet liber, deschis și inclusiv, va contribui la promovarea drepturilor omului în mediul online.

Principiile incluse în această declarație abordează o gamă largă de chestiuni, printre care:  necesitatea consolidării eficienței protecției vieții private în mediul online, creșterea capacității de elaborare de politici bazate pe date concrete, asigurarea faptului că rețelele și serviciile de comunicaţii electronice în bandă largă (broadband) sunt dezvoltate în așa fel încât să asigure acoperire și utilizare națională, limitarea răspunderii intermediarilor Internet și reafirmarea necesității de a promova creativitatea și inovarea în mediul online. 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.24

În data de 8 decembrie, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat Declarația privind protecția libertății de exprimare și libertății de asociere cu privire la platforme de Internet operate de către sectorul privat și la furnizorii de servicii online. Textul abordează multe dintre temele și prioritățile incluse în studiul EDRi “Trecerea de la auto-reglementare la cenzură corporatistă”, publicat în ianuarie 2011.

Declarația explică faptul că “deși sunt operate de către sectorul privat, platformele Internet reprezintă o parte semnificativă a sferei publice întrucât facilitează dezbaterile asupra unor chestiuni de interes public; în unele cazuri, aceste platforme pot îndeplini, ca și media tradițională, rolul de “câine de pază” social și și-au demonstrat deja utilitatea prin aceea că au adus schimbări pozitive în viața reală.”

În contextul obligațiilor pozitive ale statelor semnatare ale Convenției drepturilor omului de a apăra drepturile reglementate prin acest instrument, Declarația explică faptul că “influența sau presiunea politică exercitată asupra actorilor noilor mijloace de comunicare (“new media”) pot conduce la interferențe în exercitarea libertății de exprimare, accesului la informații și transparenței, nu doar la nivel național, ci și în context internațional, dată fiind dimensiunea globală a acestor mijloace.”