Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.8

Bonnier Audio a acționat în instanță Perfect Telecommunication, furnizor de servicii Internet din Suedia, solicitând emiterea unui ordin judecătoresc care să îl oblige pe furnizor să dezvăluie identitatea unor persoane despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală. Curtea Supremă din Suedia s-a adresat Curții de Justiție a UE, întrebând-o dacă, presupunând că o astfel de măsură este proporțională, un stat membru poate să introducă o lege care să solicite ca datele privind comunicațiile electronice să fie puse la dispoziție pentru astfel de scopuri. Mai clar, CJUE a fost întrebată dacă o astfel de măsură ar reprezenta o încălcare a Directivei privind reținerea datelor.

În acest caz important, CJUE a decis că o astfel de măsură este, într-adevăr, posibilă, însă doar sub condiția unor garanții mult mai puternice decât cele în vigoare în momentul de față în anumite state membre UE, cum ar fi Marea Britanie și Germania. Decizia reafirmă, așadar, importanță garantării faptului că legislația UE este interpretată într-o manieră care să nu fie în contradicție cu drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 4 aprilie 2012, Comitetul de Miniștri al Consiliul Europei a adoptat două recomandări referitoare la protecția drepturilor omului, în special libertatea de exprimare, libertatea de asociere, accesul la informație și dreptul la viață privată în legătură cu motoarele de căutare și rețelele sociale online.

Prin aceste documente, Consiul Europei recomandă statelor membre să le solicite motoarelor de căutare să ofere mai multă transparență cu privire la modul în care este oferit accesul la informație, în special în ceea ce privește criteriile utilizate pentru a selecta, clasifica și îndepărta rezultatele căutărilor.

Consilul Europei solicită, de asemenea, respectarea drepturilor utilizatorilor în cazul prelucrării datelor cu caracter personal (în special în ceea ce privește modulele cookie, adresele IP și istoricul căutărilor efectuate de către utilizator), precum și “încurajarea furnizorilor de motoare de căutare să facă o diferență clară între rezultatele căutărilor și orice formă de comunicare comercială, publicitate sau rezultat sponsorizat, inclusiv oferte privind “propriul conținut””.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.7

Pe 9 iunie, protestatarii europeni vor avea din nou oportunitatea de a-și manifesta opoziția față de Acordul comercial de combatere a contrafacerii (ACTA). Primele astfel de proteste au avut loc în Europa în februarie 2012, când societatea civilă și-a exprimat îngrijorările cu privire la impactul ACTA asupra drepturilor fundamentale și la încurajarea acțiunilor de supraveghere a Internetului. Aceste acțiuni s-a alăturat numeroaselor puncte de vedere critice exprimate în ziare, avize și studii de către mediului academic, politicieni și organizații internaționale precum OSCE, Autoritatea Europeană pentru protecția datelor, Amnesty International, Comitetul Economic și Social al UE.

Comisia Europeană a decis recent să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la ACTA, formulând, în acest sens, următoarea întrebare:  “Acordul comercial de combatere a contrafacerii este compatibil cu Tratatele  europene, în special Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene?” Într-o declarație de presă, Comisarul De Gucht le-a solicitat parlamentarilor europeni să amâne votul asupra ACTA.

În decembrie 2011, Comisia Europeană a publicat o propunere de directivă de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public.

Așa cum anunțam într-un articol anterior, ApTI, alături de Societatea Academică din România și Organizația Română pentru Drepturile de Utilizator au organizat, în 27 martie, o dezbatere despre protecția drepturilor de proprietate intelectuală și reglementarea acesteia pe plan național, european și internațional.

În centrul discuțiilor s-au aflat ACTA, propunerile de modificare a Directivei UE privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală și propunerea legislativă de modificare a legii nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Participanții la dezbatere și-au exprimat punctele de vedere cu privire la aceste trei inițiative și au semnalat o serie de probleme, printre care:

• inițiativele în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală tind să abordeze unitar chestiuni extreme de diferite, precum contrafacerea de edicamente şi schimbul de fișiere electronice;
• trebuie asigurat un echilibru între protecția drepturilor de propietate intelectuală, pe de o parte, și protecția drepturilor și libertăților fundamentale (precum libertatea de exprimare), pe de altă parte;
• pericolul reprezentat de “privatizarea” activității de aplicare a prevederilor legale;
• necesitatea adaptării legislației privind proprietatea intelectuală la noile realități tehnologice și sociale;
• costurile mari care trebuie suportate de către furnizori pentru a putea pune în aplicare obligațiile referitoare la identificarea utilizatorilor despre care se presupune că au încălcat drepturi de proprietate intelectuală.

Dosar legislativ – Inițiative legislative românești

• Iniţiativă legislativă privind reţinerea datelor
  • 22 martie 2012: Comisia Europeană transmite României un aviz motivat suplimentar referitor la netranspunerea Directivei 2006/24/CE.
• Iniţiativă legislativă privind comunicaţiile electronice
  • 20 martie 2012: Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi transmite un aviz favorabil asupra proiectului de lege.
• Iniţiativă legislativă privind înregistrarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice de tip Prepay
  • 28 februarie 2012: Comisia pentru afaceri europene transmite un aviz negativ asupra propunerii legislative;
  • 20 martie 2012: Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi transmite un aviz negativ asupra propunerii legislative.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6 

În cadrul summit-ului SUA-UE din 28 noiembrie 2011, președintele Obama și președintii Van Rompuy și Barroso au anunțat că SUA și UE și-au luat angajamentul de a finaliza negocierile asupra unui acord SUA-UE privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În data de 19 martie 2012 a avut loc o conferință la nivel înalt cu privire la viața privată și protecția datelor cu caracter personal, care s-a ținut, simultan, la Washington și Bruxelles. Conferința, la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai UE, a oferit informații importante referitoare la prioritățile celor două părți. Anterior conferinței, Viviane Reding, vice-președinte al Comisiei Europene și John Bryson, Secretar de stat pentru Comerț al SUA au emis o declarație comună UE-SUA privind protecția datelor, în cadrul căreia au afirmat că acesta este un moment definitoriu pentru politica în domeniul vieții private și protecției datelor cu caracter personal și pentru realizarea unei mai mari interoperabilități între sistemele celor două părți, cu asigurarea unui nivel înalt de protecție.

Conferința a fost organizată în contextul propunerilor legislative ale UE referitoare la reformarea și consolidarea dreptului fundamental la protecția datelor și unificarea legislațiilor europene în domeniu și al acțiunilor președintelui Obama în domeniul vieții private, inclusiv Codul drepturilor consumatorilor cu privire la protecția vieții private (Consumer Privacy Bill of Rights). Diverși actori din SUA sunt interesați de reforma UE în domeniul protecției datelor, în special în ceea ce privește propunerea pentru un cadru de reglementare comun și consistent la nivelul tuturor statelor membre.

Viviane Reding a declarat că în economia digitală de astăzi, scara la care se realizează schimbul de informații personale a crescut atât de mult încât a devenit un factor extrem de important pentru creșterea economică, astfel că protecția dreptului cetățenilor la viață privată este inevitabilă: încrederea în economia digitală este posibilă doar atunci când este asigurată o protecție solidă. Din acest motiv, protecția datelor este o prioritate politică pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European și pentru cele 27 de state membre ale UE. Comisarul a punctat următoarele chestiuni:

1. Principile protecției datelor sunt la fel de valide astăzi cum  erau și în 1995, iar UE trebuie să reafirme importanța acestui drept fundamental.

2. Inovațiile tehnologice au făcut ca regulile privind protecția datelor să devină un factor esențial pentru piața noastră digitală unică, întrucât, pentru a putea crește, economia europeană are nevoie de încredere: lipsa încrederii decurajează cetățenii de la efectuarea de cumpărături online și furnizarea de informații personale online.

3. Companiile europene și americane se așteaptă ca noua legislație europeană privind protecția datelor să ofere un cadru comun, indiferent de locul în care compania își desfășoară activitatea, la nivelul celor 27 de state membre; se urmărește crearea unei reguli unice pentru Europa și garantarea faptului că reglementarea privind protecția datelor cu caracter personal este valabilă pentru toate statele membre; aceasta este singura modalitate prin care UE poate deveni un loc mai atractiv pentru afaceri.