Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

Parlamentul European şi-a exprimat săptămâna trecută votul final asupra Propunerii de directivă privind exploatarea sexuală a copiilor. Parlamentarii au votat pentru un text de compromis prin care a fost respinsă propunerea Comisiei Europene referitoare la impunerea obligativităţii măsurilor de blocare a site-urilor web la nivelul UE. Textul final creează bariere  semnificative  pentru statele membre care au introdus deja sisteme de blocare ce nu au la bază prevederi legale (este cazul Danemarcei, Marii Britanii şi Suediei, ţara de origine a Comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström).

Conform Tratatului de la Lisabona, orice măsură reglementată prin legislaţie europeană trebuie să se supună prevederilor Cartei drepturilor fundamentale. Astfel, din acest moment, blocarea trebuie să respecte nu doar limitările impuse prin Directivă (blocarea trebuie să aibă la bază proceduri transparente, trebuie să ofere garanţii adecvate, trebuie să fie necesară şi proporţională şi trebuie să permită căi de atac judiciare), ci şi restricţiile prevăzute la art.52 al Cartei drepturilor fundamentale. Potrivit acestui articol, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară şi să “răspundă efectiv obiectivelor de interes general”. În Suedia, blocarea nu este prevăzută prin lege, astfel că va fi necesară o modificare a procedurilor existente în scopul alinierii lor la prevederile Directivei. În momentul de faţă, sistemul implementat în Suedia este un studiu de caz pentru lipsa de stricteţe care derivă din blocare: lista cu site-uri web supuse blocării este actualizată doar la fiecare două săptămâni, deşi multe studii recente arată că site-urile rămân online numai 12 zile.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

În data de 20 octombrie 2011, Comisia pentru industrii (ITRE) a Parlamentului European a adoptat în unanimitate propunerea de rezoluţie referitoare la Internetul deschis şi neutralitatea reţelei (a se vedea textul iniţial al propunerii de rezoluţie în limba română şi engleză). Toate amendamentele de compromis, precum şi amendamentele 7,8, 45, 46, 47, 56 şi 57 au fost adoptate.

Acest rezultat, mult mai bun decât cel preconizat, subliniază importanţa crucială a principiului neutralităţii Internetului pentru inovare, competiţie şi libertate de exprimare, precum  şi valoarea pentru societate a unui Internet deschis.

În documentul său de poziţie asupra propunerii de rezoluţie, EDRi a atras atenţia asupra utilizării periculoase a sintagmelor “conţinut legal” sau “promovarea drepturilor de proprietate intelectuală” de către ISP-işti, propuse iniţial de către Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor. EDri subliniază faptul că într-o societate bazată pe supremaţia legii, doar un judecător poate decide ce este legal şi ce nu – astfel că Parlamentul European nu ar trebui să ceară ca intermediarii Internet să ia decizii cu privire la ceea ce utilizatorii pot sau nu pot accesa online. Referirile la aceste sintagme au fost eliminate în urma negocierilor dintre raportori asupra amendamentelor de compromis. Doar amendamentul 7 (considerentul D a) încă menţionează termenul  “conţinut legal”, dar cu referire la restricţiile privind neutralitatea Internetului impuse în state terţe.

ApTI a transmis astăzi către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale o serie de observaţii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicat de către MCSI pe site-ul său în data de 7 octombrie 2011.

În observaţiile sale, ApTI atrage atenţia asupra faptului ca, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă îşi propune să transpună modificările aduse Directivei 2002/58/CE prin Directiva 2009/136/CE, modul în care se realizează această transpunere prezintă o serie de neajunsuri, fie prin nepreluarea corectă a prevederilor europene, fie prin simpla preluare a traducerii acestora în limba română, fără să se încerce să se dea o formă şi un înţeles care să permită o implementarea nu doar clară şi predictibilă, dar şi eficientă din punct de vedere al scopului urmărit, acela al asigurării protecţiei datelor cu caracter personal şi vieţii private ale utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice.

Comentariile şi propunerile formulate de către ApTI vizează trei subiecte principale:

• mesaje comerciale nesolicitate;
• notificarea pentru încălcarea securităţii datelor cu caracter personal;
• modulele de tip cookie şi accesul la informaţia stocată.

ApTI a transmis astăzi o solicitare către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii privind organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice, afişat pe site-ul ANCOM în data de 19 octombrie şi pe site-ul MCSI în data de 20 octombrie.

ApTI atrage atenţia asupra impactului deosebit pe care prevederile cestui proiect îl pot avea asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare şi solicită, în acest context, prelungirea termenului pentru primirea de comentarii şi propuneri cu privire la acest proiect.

În acelaşi timp, asociaţia reiterează observaţiile transmise în ianuarie 2011 cu privire la proiectul de lege privind comunicaţiile electronice (similar actualului proiect de ordonanţă de urgenţă), precum şi propunerea referitoare la reglementarea principiului neutralităţii Internetului, susţinută deja de aproape 400 de cetăţeni.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Propunere legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay

• 24 octombrie 2011: raport comun de respingere a propunerii legislative din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Iniţiativă legislativă privind comunicaţiile electronice

• 19 - 20 octombrie 2011: Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Ministerul  Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale lansează spre consultare publică Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice.

Proiect de Lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

• 17 octombrie 2011: forma pentru promulgare a legii este depusă la Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării, de către deputaţi, a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională.

Având în vedere recenta semnare a Acordului ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) şi lansarea procesului de ratificare de către părţile semnatare (printre care şi Uniunea Europeană), AccessNow.org, EDRi şi TACD au realizat o broşură ("De ce este ACTA un acord controversal?") adresată decidenţilor politici europeni şi menită să le ofere acestora informaţii succinte despre problemele acestui Acord şi despre motivele care sta la baza opoziţiei largi faţă de adoptarea sa.

În broşură se subliniază faptul că modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, ACTA va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

În acest context, autorii broşurii îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare a acordului, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra Acordului la nivelul Uniunii Europene. Totodată, în absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, i se solicită Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

Broşura, care a fost deja transmisă membrilor Parlamentului European, a fost tradusă şi în limba română (vezi şi formatul pentru tipărire).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.20

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

ACTA conţine o serie de prevederi care aduc atingere dreptului la viaţă privată, libertăţii de exprimare şi accesului la cultură. Acordul impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, lăsând reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private. Astfel,  furnizorii de Internet ar fi obligaţi să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale  presupuşilor infractori.  Totodată, implementarea ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

După o serie de negocieri opace şi nedemocratice, şi după semnarea sa oficială, la 1 octombrie 2011, ACTA ajunge în Parlamentul European. Procesul de ratificare a acordului la nivel european, care presupune aprobarea sa în cele 27 de parlamente naţionale şi în Parlamentul European, se anunţă a fi unul îndelungat.