ApTI a transmis astăzi către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale o serie de observaţii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicat de către MCSI pe site-ul său în data de 7 octombrie 2011.

În observaţiile sale, ApTI atrage atenţia asupra faptului ca, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă îşi propune să transpună modificările aduse Directivei 2002/58/CE prin Directiva 2009/136/CE, modul în care se realizează această transpunere prezintă o serie de neajunsuri, fie prin nepreluarea corectă a prevederilor europene, fie prin simpla preluare a traducerii acestora în limba română, fără să se încerce să se dea o formă şi un înţeles care să permită o implementarea nu doar clară şi predictibilă, dar şi eficientă din punct de vedere al scopului urmărit, acela al asigurării protecţiei datelor cu caracter personal şi vieţii private ale utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice.

Comentariile şi propunerile formulate de către ApTI vizează trei subiecte principale:

• mesaje comerciale nesolicitate;
• notificarea pentru încălcarea securităţii datelor cu caracter personal;
• modulele de tip cookie şi accesul la informaţia stocată.

ApTI a transmis astăzi o solicitare către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii privind organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice, afişat pe site-ul ANCOM în data de 19 octombrie şi pe site-ul MCSI în data de 20 octombrie.

ApTI atrage atenţia asupra impactului deosebit pe care prevederile cestui proiect îl pot avea asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, în special dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare şi solicită, în acest context, prelungirea termenului pentru primirea de comentarii şi propuneri cu privire la acest proiect.

În acelaşi timp, asociaţia reiterează observaţiile transmise în ianuarie 2011 cu privire la proiectul de lege privind comunicaţiile electronice (similar actualului proiect de ordonanţă de urgenţă), precum şi propunerea referitoare la reglementarea principiului neutralităţii Internetului, susţinută deja de aproape 400 de cetăţeni.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

Propunere legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay

• 24 octombrie 2011: raport comun de respingere a propunerii legislative din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Iniţiativă legislativă privind comunicaţiile electronice

• 19 - 20 octombrie 2011: Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii şi Ministerul  Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale lansează spre consultare publică Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind comunicaţiile electronice.

Proiect de Lege privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare

• 17 octombrie 2011: forma pentru promulgare a legii este depusă la Secretarul General al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării, de către deputaţi, a dreptului de a sesiza Curtea Constituţională.

Având în vedere recenta semnare a Acordului ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) şi lansarea procesului de ratificare de către părţile semnatare (printre care şi Uniunea Europeană), AccessNow.org, EDRi şi TACD au realizat o broşură ("De ce este ACTA un acord controversal?") adresată decidenţilor politici europeni şi menită să le ofere acestora informaţii succinte despre problemele acestui Acord şi despre motivele care sta la baza opoziţiei largi faţă de adoptarea sa.

În broşură se subliniază faptul că modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, ACTA va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

În acest context, autorii broşurii îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare a acordului, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra Acordului la nivelul Uniunii Europene. Totodată, în absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, i se solicită Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

Broşura, care a fost deja transmisă membrilor Parlamentului European, a fost tradusă şi în limba română (vezi şi formatul pentru tipărire).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.20

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

ACTA conţine o serie de prevederi care aduc atingere dreptului la viaţă privată, libertăţii de exprimare şi accesului la cultură. Acordul impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, lăsând reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private. Astfel,  furnizorii de Internet ar fi obligaţi să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale  presupuşilor infractori.  Totodată, implementarea ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

După o serie de negocieri opace şi nedemocratice, şi după semnarea sa oficială, la 1 octombrie 2011, ACTA ajunge în Parlamentul European. Procesul de ratificare a acordului la nivel european, care presupune aprobarea sa în cele 27 de parlamente naţionale şi în Parlamentul European, se anunţă a fi unul îndelungat.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.20

Potrivit Chaos Computer Club, membru EDRi, guvernul german utilizează un Trojan backdoor – program spyware care poate identifica date personale şi care permite efectuarea de comenzi de la distanţă pentru acţiuni de încărcare de date (uploading) sau executarea de alte programe arbitrare.

CCC a efectuat o procedură de inginerie inversă pentru a analiza respectivul program şi a ajuns la concluzia că Trojan-ul poate încărca programe arbitrare de pe Internet şi poate comanda de la distanţă executarea acestora, iar activarea componentelor hardware ale calculatorului, precum microfonul sau camera, poate fi folosită pentru acţiuni de supraveghere.

Mai mult, cu ajutorul unui modul suplimentar, programul poate fi utilizat pentru a controla de la distanţă calculatoarele infectate, în scopul vizualizării de capturi de ecran ale browserelor web de pe calculatoarele respective, aceste capturi incluzând note personale, e-mailuri sau texte editate prin utilizarea de servicii de tip cloud computing. 

Utilizarea programului spyware încalcă prevederile Constituţiei germane, funcţiile sale permiţând mai mult decât interceptarea comunicaţiilor desfăşurate prin Internet. În 2008, Curtea Constituţională Federală a Germaniei a decis că infiltrarea secretă de sisteme informatice reprezintă o încălcare gravă a drepturilor civile şi poate fi justificată doar pentru anumite investigaţii de natură penală, stabilind astfel limite legale pentru astfel de cazuri.

Pentru a ajunge la o anumită locaţie pe Internet trebuie să introducem o adresă – un nume sau un număr. Adresa respectivă trebuie să fie unică, astfel încât calculatoarele care comunică între ele să ştie unde să se găsească unul pe altul. ICANN – Internet Corporation for Assigned Names and Numbers - coordonează aceste adrese unice (cunoscute sub denumirea de „identificatori”) la nivel global. Dacă nu ar exista această coordonare, nu ar exista un singur Internet global.

Care sunt, însă, aceşti identificatori? Cum sunt ei gestionaţi de către ICANN? Cum este organizat ICANN? Care este procesul decizional la nivelul ICANN şi cum influenţează politicile acestei organizaţii funcţionarea Internetului? Puteţi găsi răspunsuri la aceste întrebări în materialul ApTI “Despre ICANN – Internet Corporation for Assigned Names and Numbers”. Prin publicarea acestui material, ApTI îşi propune să contribuie la informarea publicului din România în legătură cu modul în care se realizează, în momentul de faţă, gestionarea resurselor Internetului şi cu rolul şi responsabilităţilepe care ICANN le are în acest domeniu.

Aspecte abordate:

• Cine este şi ce face ICANN?
• Ce este sistemul de nume de domenii?
• Care este legătura dintre ICANN şi adresele IP?
• Ce sunt serverele rădăcină (root servers)?
• Cum funcţionează ICANN?
• Cum sunt luate deciziile la nivelul ICANN?
• În faţa cui este responsabil ICANN?
• Ce efect au acţiunile ICANN asupra Internetului?
• ICANN încurajează participarea