Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.18

Curtea Constituţională franceză a decis, în 16 septembrie 2011, că administratorii site-urilor web (cum ar fi editorii de bloguri şi forumuri online) nu trebuie să răspundă penal, în mod automat, pentru comentariile postate pe site-urile lor. Acţiunea a fost intentată în instanţă de către o companie de distribuţie împotriva unui blog creat de către unul dintre francizaţii săi, blogul respectiv conţinând comentarii critice ale cititorilor la adresa companiei mamă.

Curtea a argumentat că editorul online nu are cunoştinţă, în prealabil, despre conţinutul comentariilor postate pe site-ul său. De asemenea, comentatorul poate să rămână anonim şi greu de identificat. “Posibilitatea identificării autorilor mesajelor prin intermediul datelor de comunicare stocate de către operatorii tehnici este mult prea incertă pentru a putea constitui o garanţie” a spus Curtea. Întrucât site-ul nu poate identifica autorul comentariilor, neputând, astfel, stabili/transmite responsabilitatea, este inacceptabil ca editorul site-ului să fie sancţionat pentru mesaje despre care nu a avut cunoştinţă înainte de publicarea lor.

Curtea a explicat şi faptul că legislaţia privind mass-media, care conţine prezumţia responsabilităţii pentru directorii unei publicaţii, nu s-ar aplica direct în acest nou domeniu.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.18

În timpul unui discurs ţinut în cadrul Royal Television Society’s Cambridge Convention din 14 septembrie, ministrul culturii din Marea Britanie, Jeremy Hunt, le-a cerut motoarelor de căutare şi furnizorilor de servicii de Internet să blocheze linkuri  către site-uri web  despre care se presupune că distribuie materiale ilegal, companiilor să nu îşi mai promoveze reclamele pe site-urile respective şi instituţiilor financiare să blocheze tranzacţiile referitoare la aceste site-uri.

După ce la începutul anului 2011, Hunt a anunţat că guvernul va face o evaluare a legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, o consultare publică asupra unui nou cadru legislativ a fost lansată în mai, pentru a se afla punctul de vedere al mass-mediei, furnizorilor de servicii de telefonie, furnizorilor TV şi radio şi editorilor online. Propunerile pentru un Cod al comunicaţiilor urmează să fie dezbăute, astfel încât noile reglementări să intre în vigoare în 2015.

Hunt a menţionat că actuala  lege a comunicaţiilor trebuie să fie amendată pentru a putea aborda, printre altele, aspecte legate de “protecţia consumatorilor şi companiilor faţă de conţinutul ofensiv şi faţă de prejudiciile cauzate de conţinutul ilegal sau de conţinutul distribuit ilegal.”

Într-o scrisoare din 12 septembrie 2011, China, Rusia, Tajikistan şi Uzbekistan au transmis Secretarului General al ONU o propunere de rezoluţie ONU privind un cod de conduită internaţional privind securitatea informatică, solicitând includerea acestei propuneri pe agenda celei de-a 66-a reuniunii a Adunării Generale a ONU (21-30 septembrie 2011) şi dezbaterea sa în cadrul organizaţiei.

Potrivit documentului, scopul acestui cod este de a “identifica drepturile şi responsabilităţile pe care statele le au în spaţiul informatic, de a promova un comportament constructiv şi responsabil al statelor şi de a consolida cooperarea în vederea gestionării ameninţărilor şi provocărilor existente în spaţiul informatic, astfel încât tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, inclusiv reţelele, să fie folosite exclusiv în beneficiul dezvoltării sociale şi economice şi bunăstării cetăţenilor.”

Aderarea la acest cod ar urma să fie voluntară, statele semnatare asumându-şi, prin aderare, o serie de responsabilităţi, printre care:

Dosar legislativ – Iniţiative legislative româneşti

• Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei
  • raport de respingere a proiectului de lege din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor
• Propunere legislativă privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay
• Propunerea legislativă privind comunicaţiile electronice
  • propunerea ApTI privind introducerea în cuprinsul propunerii legislative a unui articol care să reglementeze principiul neutralităţii Internetului este transmisă Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

Dosar legislativ – Iniţiative legislative europene

• Reglementarea jocurilor de noroc online
• Revizuirea Directivei privind protecţia datelor cu caracter personal
  • Rezoluţia Parlamentului European referitoare la o abordare globală a protecţiei datelor cu caracter personal în Uniunea Europeană  
• Propunerea de Directivă privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile
  • raportul Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European asupra Propunerii de Directivă privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile (propunere de rezoluţie a Parlamentului European)

Ca urmare a iniţiativei lansate în martie 2011 cu privire la introducerea, în legislaţia românească din domeniul comunicaţiilor electronice, a unor prevederi referitoare la menţinerea neutralităţii Internetului, ApTI a transmis astăzi către Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor  o propunere de amendare a propunerii legislative privind comunicaţiile electronice.

Astfel, ApTI propune introducere, în textul proiectului de act normativ, a unui nou articol care să consacre principiul neutralităţii Internetului, astfel încât furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice să nu poată împiedica sau întârzia traficul din reţelele lor, cu excepţia unor cazuri strict delimitate de lege.

Vă reamintim că textul amendamentului propus de ApTI a fost publicat şi pe iniţiativa-legislativă.ro, întrunind până în momentul de faţă peste 380 de semnături de susţinere.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Directoratul General pentru Societate Informaţională şi Media din cadrul Comisiei Europene a elaborat recent o serie de şase documente de politică menite să extindă controlul guvernamental asupra Internetului.

Aceste politici au în vedere măsuri care includ: controlul guvernamental asupra numelor de domenii care pot fi înregistrate, dreptul de veto al guvernelor asupra noilor nume de domenii, modificări structurale semnificative la nivelul ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers), introducerea obligaţiei ca organizaţia să respecte avizele formulate de către guverne (cu excepţia cazurilor în care se consideră că acestea sunt ilegale sau afectează stabilitatea Internetului) şi crearea a două organisme care să supravegheze procesele decizionale şi politicile financiare ale ICANN.

Măsurile propuse le-ar oferi guvernelor un control de facto asupra sistemului de nume de domenii al Internetului, punând astfel capăt abordării autonome şi independente a sistemului. Aceste noi sugestii par a fi o consecinţă logică a poziţiilor exprimate de către şeful Directoratului pentru Audiovizual, Media şi Internet – Gerard de Graaf – în cadrul întâlnirii ICANN din Singapore, iunie 2011.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.17

Parlamentul European a publicat un studiu privind “Comportamentul consumatorilor în mediul digital”, realizat la cerere de către London School of Economics (LSE). Studiul a presupus o consultare restânsă cu actori relevanţi (pintre care şi EDRi), precum şi o analiză a literaturii de specialitate existentă şi a evoluţiilor pieţei. Acest studiu se înscrie în seria preocupărilor instituţiilor UE în ceea ce priveşte identificarea unor modalităţi pentru realizarea unei pieţe unice eficiente, în special în mediul digital.

În studiu sunt identificaţi următorii factori care influenţează cererea şi oferta de “conţinut ilegal”:

1. preţul;
2. apariţia “prosumatorilor” (utilizatori care acţionează atât în calitate de producători cât şi de consumatori);
3. schimbul de produse şi fişiere online între consumatori;
4. stimulente economice consistente pentru furnizarea a ceea ce autorii studiului denumesc “conţinut ilegal”.