Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.7

În primul său raport privind transparența – Raport privind solicitările autorităților responsabile cu aplicarea legii din anul 2012 (2012 Law Enforcement Requests Report), Microsoft explică felul în care abordează solicitările de acces la date venite din partea autorităților responsabile cu aplicarea legii din întreaga lume. Raportul include informații și date detaliate referitoare la platforma sa de comunicare Skype, aceasta fiind prima clarificare publică referitoare la statutul legal și jurisdicțional al companiei, de la achiziționarea Spype de către Microsoft în 2011.

Publicarea raportului vine după o serie de presiuni exercitate asupra Microsoft de către societatea civilă; în ianuarie 2012, peste 40 de organizații (inclusiv Access și EDRi) și 60 de indivizi au cerut Microsoft, printr-o scrisoare deschisă, să publice un raport de transparență și să clarifice obligațiile, practicile și politice de divulgare  ale companiei.

Atenția publică acordată Skype are un motiv bun: platforma are peste 663 de milioane de utilizatori și este un instrument crucial pentru activiști și apărători ai drepturilor omului, care depind de acest serviciu. În absența altor opțiuni semnificative sau funcționale pentru canale de comunicație sigure, acești utilizatori trebuie să știe urgent dacă pot utiliza cu incredere în Skype pentru conversații cu caracter sensibil.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.7

În 4 martie 2013, agenția franceză de informații Direction Centrale du Renseignement Intérieur (DCRI) a solicitat Wikimedia Foundation să elimine articolul „Station hertzienne militaire de Pierre sur Haute” (Unitatea militară de la Pierre sur Haute), considerând că acesta conține informații militare clasificate, a căror publicare încalcă prevederile Codului Penal Francez.

Potrivit unei surse judiciare citate de AFP, solicitarea de ștergere a articolului s-a bazat pe faptul că DCRI a considerat că articolul în limba franceză publicat pe Wikipedia a compromis „materiale clasificate referitoare la circuitul de transmiterea a ordinelor de atac nuclear”

Wikipedia a refuzat să șteargă articolul, care a fost online timp de aproape 4 ani fără să ridice astfel de probleme și care conține informații deja cunoscute publicului, cu atât mai mult cu cât agenția nu a pezentat niciun argument în susținerea solicitării sale și nici nu a indicat care parte a informației este considerată clasificată. De fapt, se pare că o marte parte din informații provine dintr-un clip video disponibil publicului, în care maiorul Jeansac, șeful respectivei unități militare, dă un interviu detaliat și îi face reporterului un tur al facilității.

Câteva dintre cele mai interesante rezultate ale proiectul european de cercetare CONSENT au fost prezentate la conferința finală a proiectului care a avut loc în Malta în perioada 20-21 martie 2013 (despre care am mai scris pe site).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.6

Diferiți specialiști IT, precum și activiști și organizații în domeniul libertăților digitale au susținut, în ultimii câțiva ani, că pirateria online nu afectează veniturile industriei muzicale, iar acest lucru a fost evidențiat într-o nouă cercetare efectuată de către Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective, care este parte a Centrului de Cercetare al Comisiei Europene.

În urma examinării obiceiurilor de navigare pe Internet a 16 000 de europeni, cercetătorii au constatat că există, de fapt, o relație pozitivă între pirateria online și vizitarea magazinelor legale de muzică.

„Se pare că cea mai mare parte a muzicii care este consumată în mod ilegal de către indivizii incluși în această cercetare nu ar fi fost cumpărată dacă site-urile de descărcare de fișiere nu ar fi fost disponibile” se arată în studiul publicat de către cercetători cu titlul „Digital Music Consumption on the Internet: Evidence from Clickstream Data”.Relația dintre pirateria online și magazinele de muzică a fost stabilită prin compararea vizitelor efectuate de utilizatori pe site-uri presupuse a fi ilegale și pe site-uri care găzduiesc magazine legale de muzică, iar concluzia a fost că cei care vizitează site-uri presupuse a fi ilegale au toate șansele să viziteze și magazine legale. Streaming-ul online pare să aibă un efect stimulativ asupra vânzărilor de muzică digitală.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.6

Peste 45 de organizații ale societății civile din SUA și Europa, printre care și EDRi – organizație din care face parte ApTI – au solicitat ca propunerea de acord comercial dintre SUA și UE, intitulat Acordul Translatlantic de Liber Schimb (Transatlantic Free Trade Agreement - TAFTA) ar trebui să excludă orice prevederi referitoare la patente, drept de autor, mărci înregistrate sau alte forme de „proprietate intelectuală”.

Președintele SUA, Barack Obama, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manueal Barroso, au anunțat, la 13 februarie 2013, lansarea oficială a negocierilor pentru TAFTA, cunoscut și ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP).

Organizațiile societății civile au emis o declarație (IP OUT OF TAFTA) în care insistă asupra faptului că TAFTA nu ar trebui să includă nicio prevedere privind proprietatea intelectuală și că UE și SUA ar trebui să publice textele de negociere a acordului comercial. Organizațiile se tem că TAFTA ar putea include acele prevederi privind proprietatea intelectuală care au fost vizate de  acordul ACTA – respins de Parlamentul European - și cred că astfel de prevederi pot afecta dreptul cetățenilor la sănătate, cultură și liberă exprimare.

Cât de multe date sunt prelucrate

Dacă ai ajuns să citești această pagină înseamnă că, până să fi ajuns pe site-ul apti.ro, este posibil deja să fi transmis cel puțin următoarele informații legate de tine: adresa IP, caracteristicile sistemului de operare, browserul pe care îl folosești, ora la care ai accesat pagina (plus locul și limba), articolele pe care le-ai citit pe fiecare site vizitat și cât ai stat pe fiecare pagină. Aceste date pot fi colectate de servicii cum ar fi Google Analytics, foarte populare în rândul companiilor de e-commerce doritoare să înțeleagă ce te motivează să cumperi. Mai mult, dacă pe una din aceste pagini se afla din întâmplare un buton de „Like”, atunci și Facebook a intrat în posesia acelor date, chiar daca nu ai apasat pe acel buton.

În același timp, pe majoritatea site-urilor pe care le accesezi pot fi strecurate web beacons care colectează informații despre tine și care pot construi un profil al comportamentului tău online.

Nu închide acum pripit această pagină, apti.ro nu păstrează datele tale pe server și nici nu îți folosește informațiile pentru identificare, nici măcar ca să creeze profile ale vizitatorilor sau pentru a vinde informații agențiilor de publicitate.

Dorința unora de a introduce în România înregistrarea obligatorie a utilizatorilor de cartele prepay pare să nu aibă margini. E ca o poveste fără sfârșit …și suntem acum în fața episodului cu numărul 3.

Primul episod începe în martie 2011, odată cu inițierea unei propuneri legislative privind colectarea datelor personale ale utilizatorilor serviciilor de tip Prepay. Conform propunerii, „furnizorul serviciului de comunicații electronice destinat publicului are obligația de a solicita un act de identitate al utilizatorilor serviciilor, indiferent care este tipul acestuia (abonament sau PrePay)”. De asemenea, „utilizatorii care au achiziționat un serviciu de orice tip de la furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului înainte de intrarea în vigoare a legii sunt obligați să prezinte furnizorilor un act de identitate în termen de 6 luni de la promulgarea legii”, în caz contrar fiindu-le suspendate numerele de telefon. Urmează dezbateri în Parlament, în cadrul cărora se subliniază faptul că inițiativa legislativă nu se justifică și că, la nivelul UE, Comisia Europeană a arătat că nu există dovezi referitoare la eficiența măsurilor naționale de înregistrare obligatorie a identității utilizatorilor de servicii prepay. În 20 decembrie 2011, propunerea legislativă este respinsă.

Însă cu doar câteva zile înainte de această respingere, o nouă propunere legislativă pe același subiect este înregistrată în Parlament: propunerea legislativă privind colectarea şi stocarea datelor necesare identificării clienţilor serviciilor de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite .