Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.15

Turkey Alternative Informatics Association, împreună cu alte 11 organizații neguvernamentale din Turcia, au publicat următorul anunț public, intitulat „Revendicarea drepturilor noastre privind mijloacele de comunicare socială („social media”), după protestele din Parcul Gezi”:

ONU și alte organizații internaționale au declarat că Internetul este principalul instrument pentru exercitarea libertății de exprimare și a libertății presei. Internetul și mijloacele de comunicare socială sunt indispensabile pentru progresul indivizilor, pentru participarea acestora în societate și pentru o democrație durabilă. Grupuri de oameni din întreaga lume solicită acces la informație, transparență și democrație participativă.

Libertatea de exprimare, libertatea de a protesta și viața privată sunt drepturi fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare constă și în libertatea de a avea alte opinii. Însă defăimarea, discursurile instigatoare și apelurile la violență nu sunt incluse în libertatea de exprimare.

Mijloacele de comunicare socială au schimbat considerabil stilurile de comunicare și organizare. Ele nu reprezintă o amenințare pentru societate, ci, dimpotrivă, sunt un grup de instrumente extrem de valoroase pentru societate. Utilizarea lor nu este un act ilegal, ci o parte a libertății de comunicare, aceasta fiind un drept constituțional. Supravegherea comunicațiilor desfășurate prin intermediul mediilor de comunicare socială este, însă, ilegală. Potrivit art.22 din Constituția Turciei, „orice individ are dreptul de a comunica în mod liber. Unul dintre elementele fundamentale ale comunicării este confidențialitatea.”

Apariţia Internetului a creat o cale mult mai facilă pentru autorităţi de a monitoriza cetăţenii. Ce poate fi mai uşor decât aproape întreaga populaţie globală conectată la o singură reţea? Dacă până acum poliţia avea rolul de a proteja cetăţenii împotriva atacurilor cibernetice, mai nou, poliţia va lua rolul hackerului. Cum va face acest lucru? Nimic mai simplu decât prin utilizarea unui program de tip “Spyware”.

Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI a relansat seria de întâlniri „Internet fără cravată”. Vă invităm alături de Nicolaie Constantinescu de la Kosson la o discuție liberă despre posibile căi de analiză și interpretare vizuală a datelor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.14

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a organizat, în data de 9 iulie 2013, o audiere pe tema validității directivei privind reținerea datelor (2006/24/CE). În conformitate cu întrebările pe care părțile implicate le-au primit de la Curte, audierea s-a concentrat asupra art.7 și 8 ale Cartei UE a drepturilor fundamentale.

Reprezentanții părților care au inițiat cazurile în Irlanda și Austria, Digital Rights Ireland, Human Rights Commission Ireland, AK Vorrat Austria și un cetățean austriac, au susținut că directiva privind reținerea datelor este incompatibilă cu prevederile Cartei. Aceaștia au arătat că nu există nicio dovadă a faptului că o colectare excesivă a datelor privind comunicațiile reprezintă o măsură necesară și proporțională pentru combaterea crimei organizate și terorismului în Uniunea Europeană. Mai multă, informațiile disponibile arată că datele reținute sunt utilizate pentru investigarea infracțiunilor care nu sunt vizate de directivă, precum furtul, traficul de droguri și urmărirea.

Avocatul organizației AK Vorrat, Ewald Scheucher, a făcut referire la decizia Curții Constituționale a Germaniei, care a arătat că trebuie luat în considerare efectul cumulativ al restricționării drepturilor fundamentale atunci când este analizată legitimitatea unei singure măsuri. Având în vedere informațiile referitoare la PRISM, acest efect cumulativ oferă acum un rezultat diferit decât în momentul în care Curtea Constituțională a luat această decizie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.14

Săptămâna trecută, o versiune internă a unei propuneri de regulament pentru o „piață telecom unică” a apărut, neoficial, în Bruxelles. EDRi a publicat o reacție inițială la acest document. Dar care sunt detaliile acestui text șice înseamnă? Propunerea este o combinație mixtă de măsuri existente reformulate și o listă ciudată de chestiuni distincte care variază de la gestionarea spectrului la tarifele de roaming.

Un aspect important al acestei propuneri de regulament, după cum a anunțat anterior Neelie Kroes, vice-președinte al Comisiei Europene și comisar pentru Agenda Digitală, este reprezentat de o  „garanție” legislativă a neutralității Internetului – care încearcă, simultan, să „garanteze neutralitatea Internetului” și să permită, în același timp, tipuri de „servicii premium noi” care ar submina neutralitatea Internetului.

Mai întâi aspectele pozitive:

• armonizare: Comisia a ales să propună un regulament ca instrument legislativ, ceea ce înseamnă că ar permite o mai multă armonizare a pieței unice digitale.

Un utilizator de facebook obișnuit semnează în medie 3 petiții online pentru sublinierea unei poziții colective sau întărirea drepturilor unui x subiect (nu mai contează prea mult dacă vorbim de un om sau de o plantă). De dragul discuției pe care o propunem cititorului, ne-am gândit la câteva întrebări și răspunsuri succinte ce ar trebui să ilustreze cu lux de culori ce este, pentru ce este și cât de relevant este în momentul de față protestul online sau virtual.

1. Care este fundamentul legal al protestului, fie el virtual sau nu?

Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI relansează seria de întâlniri „Internet fără cravată”. Vă invităm alături de Andra Bucur de la Fundația Soros România la o discuție liberă despre implicarea digitală.

Am pornit această temă de la o serie de întrebări precum: care sunt modalitățile prin care putem fi mai implicați din punct de vedere civic? Care sunt provocările serviciilor de eGuvernare? Sunt ele folosite? Îi încurajează pe cetățeni să fie mai activi?