Principii privind neutralitatea Internetului: răspunsul EDRi la consultarea BEREC

  • Posted on: 1 September 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.16

În răspuns la consultarea organizată de către BEREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Comunicații Electronice), EDRi a subliniat faptul că autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri care să conducă la stoparea încălcării neutralității Internetului  și la garantarea faptului că acele servicii care nu respectă principiul accesului deschis la Internet nu trebuie catalogate drept servicii de acces la Internet.

EDRi și-a exprimat aprecierea față de angajamentul BEREC de a elabora recomandări privind neutralitatea Internetului în scopul menținerii unui Internet deschis și concurențial în Europa și de a aborda problema tot mai stringentă referitoare la identificarea de modalități prin care caracterul liber și deschis al tehnologiei să poată fi menținut. În răspunsul său, EDRi a abordat chestiuni incluse în cele trei recomandări ale BEREC privind calitatea serviciilor, interconectarea IP-urilor și practicile de diferențiere a traficului.

EDRi consideră că recomandările BEREC privind neutralitatea Internetului ar trebui să se bazeze pe următoarele șase principii:

Comisia Europeană lansează o noua consultare privind neutralitatea Internetului

  • Posted on: 2 August 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.15

Ca urmare a raportului privind neutralitatea Internetului publicat de către BEREC  în mai 2012, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică (deschisă între 23 iulie şi 15 octombrie 2012) pentru a afla dacă ISP-iştii manipulează procedurile de gestionare a traficului online, amânând astfel adoptarea oricărei reglementări privind neutralitatea Internetului. Această consultare vine imediat după o consultare similară organizată de BEREC şi care s-a încheiat în 31 iulie.

Raportul BEREC arată că între 20 şi 50% dintre ISP-iştii europeni utilizează măsuri de blocare sau restricţionare a accesului la site-uri web şi/sau la produse oferite de către concurenţă. Deşi cadrul european de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege aplicaţiile şi serviciile pe care le doresc, fără restricţii, raportul evidenţiază faptul că un număr mare de utilizatori europeni au contracte încheiate cu ISP-iştii prin care este limitat accesul la servicii de tipul VoIP sau la site-uri de partajare de fişiere. Au fost evidenţiate şi alte practici, cum ar fi încetinirea deliberată a serviciilor pentru anumite site-uri web (“throttling”).

Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a declarat că această consultare va contribui la “pregătirea recomandărilor care vor genera mai multe opţiuni reale pentru utilizatori şi care vor pune capăt aşteptării privind neutralitatea Internetului în Europa. Utilizatorii nu dispun de opţiuni reale atunci când vine vorba despre neutralitatea Internetului.” Deşi Kroes a vorbit despre introducerea de noi ghiduri UE în 2012, considerând că “intervenţiile de natură reglementatoare pe pieţe competitive sunt inadecvate”, noua consultare lansată de către Comisie amână orice posibilă decizie.

Stravos Lambrinidis: primul Reprezentant Special al UE pentru Drepturile Omului

  • Posted on: 2 August 2012
  • By: Redacția ApTI

În data de 25 iulie 2012, Consiliul Uniunii Europene l-a numit pe Stravos Lambridinis, fost membru al Parlamentului European, ca Reprezentant Special UE pentru Drepturile Omului, ca urmare a propunerii înaintate de către Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant UE pentru Politica Externă şi de Securitate.

Această numire vine în urma unor solicitări repetate ale Parlamentului European şi recomandării Comisiei pentru afaceri externe. În 24 mai 2012, Comisia pentru afaceri externe a solicitat Consiliului să numească un reprezentant special, de nivel înalt, pentru drepturile omului, care să aibă o reputaţie internaţională. Crearea acestei funcţii este în conformitate cu Planul de Acţiune şi Cadrul Strategic privind Drepturile Omului şi Democraţia adoptat la nivelul UE în 25 iunie 2012.

Lambridinis are o experienţă îndelungată în domeniile drepturile omului şi relaţii internaţionale. În trecut, a fost nominalizat preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului din cadrul baroului Washington. A lucrat pentru Ministerul grec al afacerilor externe şi a devenit Ambasador al Republicii Elene. În 2006, a fost ales membru al Parlamentului European, în cadrul căruia a activat ca vice-preşedinte al Comisiei pentru libertăţi civile. În 2009, a fost ales vice-preşedinte al Parlamentului European. Între iunie şi noiembrie 2011, a fost ministru de externe al Greciei.

ACTA revine sub o altă formă? Despre CETA

  • Posted on: 25 July 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.14

Deşi în data de 4 iulie 2012, Parlamentul European a respins ACTA cu o largă majoritate, doar o săptămână mai târziu, Uniunea Europeană a fost acuzată că încearcă să readucă la viață acest acord, prin intermediul CETA – acordul comercial dintre UE și Canada, care include măsuri similare celor prevăzute în ACTA. 

Negocierile dintre UE și Canada asupra acordului comercial CETA au început în noiembrie 2009 și se vor finaliza, cel mai probabil, la sfârșitul acestui an. La fel ca și în cazul ACTA, acordul a fost elaborat în secret, dar unele documente care au ajuns în atenția publicului în februarie 2012 arată că părți componente ale ACTA au fost introduse în acest nou tratat. Însă și CETA va necesita acordul Parlamentului European pentru a intra în vigoare.

 “CETA  trebuie anulat (sau prevederile sale represive, inspirate din ACTA, trebuie eliminate); altfel, acordul va avea acceași soartă ca și ACTA în Parlamentul European”, consideră La Quadrature du Net.

Parlamentarul european Nigel Farage a atras atenția asupa asemănărilor dintre ACTA și CETA: “Dacă are măcar o fărâmă de respect față de opinia cetățenilor europeni, Comisia trebuie să modifice CETA cât mai curând posibil și să pună capăt încercărilor de a da viață ACTA. ACTA este ca un Frankenstein care a fost asamblat și care continuă să se miște. Este periculos și trebuie să i se pună capăt imediat”, consideră Farage.

Avizele Parlamentului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor cu privire la măsurile de “protecție a copiilor”

  • Posted on: 25 July 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.14

Vorbeam într-un articol anterior despre proiectele prin care Comisia Europeană își propune să oblige industria să introducă măsuri voluntare de filtrare a conținutului încărcat pe Internet. Având în vedere decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul Scarlet/Sabam , o astfel de filtrare ar constitui o restricționare a drepturilor fundamentale, și, în cazul în care ar fi proporțională, ar avea nevoie de o bază legală pentru a fi în conformitate cu Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din fericire, aparenta dorință a Comisiei Europene de a ignora măsurile legale de protecție pare să se confrunte cu o tot mai puternică opoziție. Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European a adoptat un aviz privind “Protecția copiilor în spațiul digital”. În contextul acestui aviz, un text de compromis a fost adoptat cu susținerea tuturor grupurilor politice. Făcând referire la acțiunile întreprinse de către industrie, parlamentarii europeni au subliniat faptul că “orice astfel de măsură trebuie să respecte în întregime statul de drept, să ia în considerare drepturile utilizatorilor finali și să fie în conformitate cu procedurile legale și judiciare existente, precum și cu prevederile Convenției Europene pentru Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și ale Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.”

Conferinta despre viata privata si serviciile online

  • Posted on: 11 July 2012
  • By: Bogdan Manolea

Pe 6-7 Septembrie 2012 o sa aiba loc la Cluj-Napoca, Conferinta CONSENT cu titlul "Perceptions, Privacy and Permissions: the role of consent in on-line services", gazduita de Universitatea Babes-Bolyai. ApTI este unul din partenerii consortiului CONSENT si  co-organizator al acestui eveniment, deci va invitam sa va inscrieti pentru a participa la acest eveniment.

Printre vorbitorii principali de la aceasta conferinta, ne-au confirmat deja prezenta Renate Weber, membru al Comitetului LIBE din Parlamentul European, Rainey Reitman, Activism Director la Electronic Frontier Foundation  sau Prof. Eric Goldman de la Universitatea Santa Clara, SUA. Programul academic preliminar al evenimentului este disponibil public.

De ce ar trebui să mulțumim SOPA și ACTA

  • Posted on: 5 July 2012
  • By: Redacția ApTI

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi  10.13

Susținătorii drepturilor civile digitale pot fi recunoscători industriei de proprietate intelectuală, care angajează prea mulți lobby-ișri și prea puțini strategi. Lobby-știi sunt experți în vânzări, ei vând potențialilor clienți sau angajatori lucruri incredibile, acorduri internaționale, directive, posibilitatea de a opri timpul în loc și de a profita de vechi modele de afaceri fără să fie nevoie de inovație sau creativitate; vând fum și oglinzi. Această abordare este cea care a condus la propuneri precum SOPA în Statele Unite și ACTA în Europa și la nivel internațional. Această viziune îngustă a inspirat mișcări semnificative în favoarea drepturilor digitale, precum cea care a adus pe străzile Europei mii de cetățeni într-o friguroasă zi de februarie care va fi văzută, sperăm, ca ziua care a contribuit la conservarea patrimoniului digital.

Pentru industria europeană de conținut, ACTA a însemnat doar costuri și niciun beneficiu potențial. Însă, așa cum se întâmplă întotdeauna, acordul a fost promovat de către companii de lobby multinaționale, în principal americane, care promit lumea, dar care nu ajung la rezultatele dorite. Prevederile ACTA urmau să devină realitate, industria de conținut trebuia doar să aștepte în liniște. Comisia Europeană era pe punctul de a lansa o directivă care să prevadă sancțiuni penale. Uniunea Europeană plănuia să revizuiască problematica Directivă privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, pe care mulți deținători de drepturi o percepeau ca modalitate de consolidare a politicilor europene represive în spațiul digital. Nu exista niciun semn care să indice faptul că executivul european urma să consolideze legislația privind protecția datelor cu caracter personal, astfel încât să prevină utilizarea abuzivă a datelor de către intermediari care implementează politici arbitrare la nivelul propriilor rețele. Comisia avea un șir lung de măsuri de privatizare a aplicării prevederilor legale, în stilul art.27.3 al ACTA, fie deja în vigoare, fie planificate. Industria europeană de conținut trebuia doar să se asigure că atenția public este distrasă de la aceste planuri. Și apoi a apărut ACTA.

Pages