neutralitatea Internetului

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.16

În răspuns la consultarea organizată de către BEREC (Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Comunicații Electronice), EDRi a subliniat faptul că autoritățile naționale de reglementare și Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri care să conducă la stoparea încălcării neutralității Internetului  și la garantarea faptului că acele servicii care nu respectă principiul accesului deschis la Internet nu trebuie catalogate drept servicii de acces la Internet.

EDRi și-a exprimat aprecierea față de angajamentul BEREC de a elabora recomandări privind neutralitatea Internetului în scopul menținerii unui Internet deschis și concurențial în Europa și de a aborda problema tot mai stringentă referitoare la identificarea de modalități prin care caracterul liber și deschis al tehnologiei să poată fi menținut. În răspunsul său, EDRi a abordat chestiuni incluse în cele trei recomandări ale BEREC privind calitatea serviciilor, interconectarea IP-urilor și practicile de diferențiere a traficului.

EDRi consideră că recomandările BEREC privind neutralitatea Internetului ar trebui să se bazeze pe următoarele șase principii:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.15

Ca urmare a raportului privind neutralitatea Internetului publicat de către BEREC  în mai 2012, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică (deschisă între 23 iulie şi 15 octombrie 2012) pentru a afla dacă ISP-iştii manipulează procedurile de gestionare a traficului online, amânând astfel adoptarea oricărei reglementări privind neutralitatea Internetului. Această consultare vine imediat după o consultare similară organizată de BEREC şi care s-a încheiat în 31 iulie.

Raportul BEREC arată că între 20 şi 50% dintre ISP-iştii europeni utilizează măsuri de blocare sau restricţionare a accesului la site-uri web şi/sau la produse oferite de către concurenţă. Deşi cadrul european de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege aplicaţiile şi serviciile pe care le doresc, fără restricţii, raportul evidenţiază faptul că un număr mare de utilizatori europeni au contracte încheiate cu ISP-iştii prin care este limitat accesul la servicii de tipul VoIP sau la site-uri de partajare de fişiere. Au fost evidenţiate şi alte practici, cum ar fi încetinirea deliberată a serviciilor pentru anumite site-uri web (“throttling”).

Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a declarat că această consultare va contribui la “pregătirea recomandărilor care vor genera mai multe opţiuni reale pentru utilizatori şi care vor pune capăt aşteptării privind neutralitatea Internetului în Europa. Utilizatorii nu dispun de opţiuni reale atunci când vine vorba despre neutralitatea Internetului.” Deşi Kroes a vorbit despre introducerea de noi ghiduri UE în 2012, considerând că “intervenţiile de natură reglementatoare pe pieţe competitive sunt inadecvate”, noua consultare lansată de către Comisie amână orice posibilă decizie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.11

În data de 29 mai 2012, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (Body of European Regulators for Electronic Communications BEREC) a publicat rezultatele unei investigații efectuate alături de Comisia Europeană cu privire la practicile de gestionare a traficului și alte acțiuni similare care au impact negativ asupra caracterului deschis al Internetului în Europa.  

Investigația, care s-a bazat pe 400 de răspunsuri la un chestionar adresat operatorilor de pe piețele europene de comunicații electronice fixe și mobile, s-a concretizat  în trei documente pe teme conexe neutralității Internetului: un ghid privind calitatea serviciilor, un raport privind practicile de diferențiere a traficului și alte chestiuni conexe legate de concurență și un raport privind intreconectarea la nivelul adreselor IP.

Deși afirmă că practicile de gestionare și de diferențiere a traficului nu sunt dăunătoare în esență, BEREC atrage atenția asupra faptului că aceste practici “pot fi folosite în scopuri îndoielnice sau în moduri neadecvate”.

Concluziile BEREC arată că, în vederea asigurării neutralității Internetului, concurența dintre operatori ar trebui să aibă la bază o transparență efectivă și posibilitatea ca utilizatorii finali să poată schimba cu ușurință furnizorul de servicii. Autoritățile naționale de reglementare, precum și utilizatorii finali, trebuie să aibă posibilitatea de a monitoriza performanța serviciului de acces la Internet și a aplicațiilor utilizate prin intermediul acelui serviciu de acces la Internet.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

În 8 mai 2012, Olanda a adoptat o lege esențială pentru menținerea caracterului deschis al Internetului, fiind, astfel, prima țară europeană care a implementat neutralitatea Internetului în legislația națională. În plus, au fost adoptate prevederi legislative care protejează utilizatorii față de acțiuni de deconectare și interceptare întreprinse de către furnizori.

Legea privind neutralitatea Internetului le interzice furnizorilor de Internet să intrevină în traficul utilizatorilor. Sunt premise măsuri de gestionare a traficului în cazuri de congestionare și pentru securitatea rețelei, atât timp cât aceste măsuri sunt în interesul utilizatorilor de Internet.

Legea conține și o prevedere împotriva măsurilor de interceptare a comunicațiilor, restricționând utilizarea de către ISP-iști a tehnologiilor invazive de tipul deep packet inspection (DPI). Acestea ar putea fi folosite doar în anumite circumstanțe sau cu acordul explicit al utilizatorului, care poate fi retras ulterior în orice moment. Utilizarea DPI a atras multă atenție atunci când furnizorul KPN a recunoscut că a analizat traficul utilizatorilor săi pentru a colecta informații privind utilizarea anumitor aplicații. Legea permite interceptarea comunicațiilor în baza unui mandat.

Am pus in discutie de mai multe ori pe acest site, dar si direct autoritatilor publice subiectul neutralitatii Internetului. Cum accesul la reteaua mondiala nu mai este de mult un lux, ci mai degraba un drept legal (asa cum este prevazut in dispozitiile privind serviciul universal), este important sa ne axam si asupra modului cum se face acest acces la Internet.

Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, pune cel mai bine punctul pe i cind vorbim de ceea ce trebuie sa insemne Neutralitatea Internetului:  "fiecare client trebuie sa poate accesa fie serviciu online, iar fiecare serviciu online trebuie sa poata accesa fiecare client".

La doar o zi dupa ce Olanda a adoptat prima lege din Europa care garanteaza acest principiu, va propunem sa participati la o conferinta pe tema Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului organizata de catre ApTI in colaborare cu ANCOM pe data de 5 Iunie 2012, in Bucuresti. 

Participarea este libera, dar inregistrarea este obligatorii. Agenda, invitatii si formularul de inregistrare (obligatoriu de completat inainte de eveniment) sunt disponibile pe pagina ANCOM.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

Neutralitatea Internetului se află în centrul dezbaterilor în aproape toate instituţiile europene. Comisia Europeană analizează această chestiune de mai bine de un an şi se îndepărtează tot mai mult de poziţia sa iniţială referitoare la susţinerea neutralităţii Internetului în Europa. Contrazicând propriile declaraţii din ianuarie 2010, vice-preşedintele Neelie Kroes susţine acum o abordare “wait and see” (aşteptăm şi vedem) şi subliniază importanţa transparenţei şi posibilităţii de a schimba operatorii. În cadrul unui discurs rostit cu ocazia EUHackaton, în 9 noiembrie 2011, Kroes a declarat că a auzit “afirmaţii despre anumiţi furnizori de Internet care degradează calitatea serviciilor”. La începutul acestui an, Comisarul a solicitat BEREC (organismului european al autorităţilor naţionale de reglementare din sectorul comunicaţiilor electronice) să verifice aceste afirmaţii.

Neutralitatea Internetului a fost discutată recent şi la nivelul Parlamentului European. Comisia pentru industrii a adoptat o rezoluţie prin care solicită BEREC să publice rapid rezultatele investigaţiilor efectuate. Rezoluţia subliniază faptul că neutralitatea Internetului este crucială pentru libertăţile fundamentale, inovare şi competiţie. Într-adevăr, există un număr tot mai mare de ameninţări la adresa neutralităţii Internetului, cum ar fi blocarea aplicaţiilor şi degradarea serviciilor. Astfel de acţiuni au fost uneori anunţate în mod transparent de către operatori şi semnalate de către utilizatori finali şi furnizori de conţinut, în timp ce în alte cazuri serviciile oferite consumatorilor au fost pur şi simplu restricţionate, fără vreo notificare sau explicaţie. Operatorii au suficiente stimulente pentru a exercita un control şi mai extins asupra traficului Internet şi sunt sub o presiune tot mai mare din partea unor grupuri de interese care doresc implementarea de măsuri contrare rolului pe care operatorii îl au, acela de simpli furnizori de reţea.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.21

În data de 20 octombrie 2011, Comisia pentru industrii (ITRE) a Parlamentului European a adoptat în unanimitate propunerea de rezoluţie referitoare la Internetul deschis şi neutralitatea reţelei (a se vedea textul iniţial al propunerii de rezoluţie în limba română şi engleză). Toate amendamentele de compromis, precum şi amendamentele 7,8, 45, 46, 47, 56 şi 57 au fost adoptate.

Acest rezultat, mult mai bun decât cel preconizat, subliniază importanţa crucială a principiului neutralităţii Internetului pentru inovare, competiţie şi libertate de exprimare, precum  şi valoarea pentru societate a unui Internet deschis.

În documentul său de poziţie asupra propunerii de rezoluţie, EDRi a atras atenţia asupra utilizării periculoase a sintagmelor “conţinut legal” sau “promovarea drepturilor de proprietate intelectuală” de către ISP-işti, propuse iniţial de către Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor. EDri subliniază faptul că într-o societate bazată pe supremaţia legii, doar un judecător poate decide ce este legal şi ce nu – astfel că Parlamentul European nu ar trebui să ceară ca intermediarii Internet să ia decizii cu privire la ceea ce utilizatorii pot sau nu pot accesa online. Referirile la aceste sintagme au fost eliminate în urma negocierilor dintre raportori asupra amendamentelor de compromis. Doar amendamentul 7 (considerentul D a) încă menţionează termenul  “conţinut legal”, dar cu referire la restricţiile privind neutralitatea Internetului impuse în state terţe.